Lunile anului poartă denumiri multiple în calendarul popular, iar prima lună de primăvară nu face nici ea excepție fiind numită Mărțișor, Făurel sau Germănar. Primele 9 zile ale lunii, numite Zilele Babei Dochia, au un pronunțat caracter oracular, ele stabilind destinul omului în anul ce vine, în funcție de alegerea, aleatorie sau nu, a uneia dintre acestea. În legendele și credințele românești, despre luna Martie se spune că, vrând să arate că este cel mai tare, ar fi furat de la celelalte luni câte o zi, ca să aibă el cele mai multe, și de aici i se trage și numele de Făurel.
Aceste zile, cele care trec peste numărul doisprezece, poartă nume ce fac referire la păsările ce se trezesc la viață: prima zi este a sturzului, apoi urmează, în ordine a mierlei, a cocostârcului, a ciocârliei, a cucului, a rândunelelor și așa mai departe.
Cucul are dedicată o zi numai a lui, pe 25 martie, de Bunavestire și imediat după echinocțiul de primăvară. Legendele populare spun că acum se dezleagă limba tuturor păsărilor pentru a cânta, dar mai ales a cucului. Cântecul cucului are, în cultura tradițională, un pronunțat caracter oracular, prevestind celui care îl ascultă câți ani mai are de trăit, câți ani vor mai trece până la căsătorie sau cât de bogat va fi anul ce a început.
Revenirea anotimpului cald coincide cu debutul muncilor agricole: aratul și semănatul, curățarea livezilor și grădinilor, și scoaterea stupilor de la iernat.
Anul nou agrar era serbat în prima zi a lunii și Martie a fost numit astfel și Germănar sau Încolţitorul. Multe dintre credințele și gesturile rituale mărunte au ca scop protejarea culturilor și gospodăriilor de micile vietăți ce se trezesc din hibernare.
În ziua de 17 martie, Alexiile sau Ziua Șarpelui, se crede că se deschide pământul: încolțesc buruienile, apar puricii, ies șerpii și peștii se zbat în ape. Oamenii țin post pentru ca animalele să nu le aducă pagube în gospodărie și ca să aibă noroc la pește și bogăție de albine.
Luna martie are, în cultura tradițională și elemente puternic legate de cultul morților, considerându-se că în această perioadă de tranziție (de la iarnă la anotimpul cald și de la întuneric la lumina) pământul încă mai este colindat de strigoi, vârcolaci și spirite ale morților.
O importantă zi de comemorare a celor din lumea de dincolo este 9 martie, ziua Mucenicilor și a Moșilor de Mărțișor. Preparatele tradiționale sunt mucenicii, colăcei din aluat în forma cifrei 8, cu miere și nucă, dați de pomană alături de 40 de pahare de vin sau rachiu.
Mai multe despre sărbătorile mai mari sau mai mici din calendarul popular puteți afla din volumele disponibile pe paginile Bibliotecii Digitale a Publicațiilor Culturale: calendarul popular; obiceiurile populare.
Pe site-ul Evenimente Muzeale puteți urmări ce expoziții au loc în muzeele din țară, cu ocazia venirii primăverii.