17 martie

Ziua poartă numele de Alexii, Alexă, Alexă cel Cald (Năsăud), Omul lui Dumnezeu (Suceava) și Omul lui Dumnezeu cel Cald (Bucovina). Despre Cuviosul Alexie se spune în legende că, deși era fiu de împărat și moștenitor al tronului, a ales să se retragă în codru și să își dedice viața lui Dumnezeu. Se numește așa, fiindcă Dumnezeu l-a dăruit cu căldură, pentru credința sa neclintită, dar și pentru că în ziua lui se încălzește, se dezgheață și se deschide pământul pentru arătură. Tot acum ies la lumină toate gângăniile și gujuliile (insectele care nu pot zbura), șerpii, broaștele, șopârlele, vietățile care și-au petrecut iarna în sânul pământului.

Icoană cu Sfântul Varlaam, Sfântul Alexie Omul lui D-zeu și Sfântul Ioasef, clasată în patrimoniul cultural național la categoria tezaur, bun cultural aflat la Muzeul Național de Artă al României.

Dacă nu se respectă această zi, se spune că atunci Sfântul Alexie îi trimite celui vinovat de neascultare toate gângăniile pe la casă. Mai mult, nu este bine nici să se gândească vreun om la ele, să le pomenească numele sau să vorbească despre ele, fiindcă tot anul îi vor ieși înainte și îl vor mușca. Dacă este necesar totuși să li se pronunțe numele, atunci este mai indicat să li se spună celor al căror nume este masculin domn, iar celor cu nume feminine doamnă sau cucoană. Dacă vine vorba de broaște, este bine să li se spună iepe, iar, dacă este mușcat cineva de un șarpe, trebuie să i se descânte și să fie afumat cu putregai de răchită.

Casele, acareturile și grădinile sunt înconjurate de trei ori, afumându-se cu o cârpă, tămâie și semințe de cânepă aprinse, pentru ca gângăniile să nu se apropie de ele, de oameni și de vite, neputând să treacă cercul făcut în jurul lor. Cercul protectiv se mai trasează de omul care se trezește înainte de răsăritul soarelui, ia un clopoțel sau între 3 și 10 fiare, pe care le leagă la un loc și apoi, începând cu răsăritul soarelui, înconjoară casa de trei ori făcând zgomot cu ajutorul lor.

În Suceava, se fac mii de focuri în toate livezile, din paie sau din uscăturile adunate, ca să alunge insectele care se dezmorțesc în această zi, să nu se înmulțească pe lângă gospodăriile oamenilor, sau măcar să stârpească parte din ele. Totodată, se crede că pomii vor fi mai roditori, dacă se face foc în apropierea lor.

Surse:
Romulus Antonescu, Dicționar de simboluri și credințe tradiționale românești, Editura cIMeC – Institutul de Memorie Culturală, 2009;
Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român, Editura Paideia, București, 2001;
Irina Nicolau, Ghidul sărbătorilor românești, Editura Humanitas, 1998;
Ion Ghinoiu, Mitologie română: dicţionar, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2013.