Numele popular ale lunii Aprilie, Prier, face referire la această perioadă de timp „prielnic”, favorabil holdelor şi turmelor de vite.
Aprilie este și ea, însă, o lună capricioasă: când vremea e înşelătoare, cu timp friguros şi secetos pentru semănături, era numită și „Traistă-n Băţ” și o zicală populară ne spune că:
Prier priește,
Dară și jupește.
Despre mersul vremii în luna aprilie se spunea că atunci când este frumos și călduroas, luna mai va fi friguroasă, și chiar cu înghețuri, iar atunci când Prier e posomorât și friguros, luna mai va fi călduroasă și frumoasă.
În aprilie se continuau semănăturile de primăvară începute în luna martie, se închideau ţarinele pentru păşunatul devălmaş, se formau turmele, se tundeau oile înainte de-a fi urcate la munte, se construiau sau se reparau ţarcurile şi oboarele pentru vite.
Sărbătorile populare ale acestei luni, cu dată fixă (Sângiorzul Vacilor, Sângiorz, Marcu Boilor) și cu dată mobilă, din ciclul pascal (Lăzărelul, Moşii de Florii, Floriile, Joimari, Paştele, Paştele Blajinilor, Mătcălăul, Ropotinul Ţestelor şi altele) sunt grupate în jurul a două mari momente: Paștele și Sângiorzul (Sf. Gheorghe).
Surse
Ion Ghinoiu, Zile și mituri. Enciclopedie a sărbătorilor, ritualurilor, fiinţelor fabuloase, eroilor şi miturilor, din panteonul popular românesc, Editura Univers Enciclopedic, 2018;
Romulus Antonescu, Dicționar de simboluri și credințe tradiționale românești, Editura cIMeC – Institutul de Memorie Culturală, 2009;
Simion Florea Marian, Sărbătorile la români, volumul I, Institutul de arte grafice Carol Göbl, București, (1898-1901) 1994;
Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român, Editura Paideia, București, 2001.