Florar, Florari, Frunzari, Prator, Luna ierburilor
Luna Mai – a treia din calendarul roman și a cincea din calendarul iulian şi gregorian, indică prin denumirile sale populare, abundența florilor (Florar, Florari) și bogăția vegetației (Frunzari, Prator, Luna ierburilor).
O zicală populară ne spune că
„𝘔𝘢𝘪 𝘦 𝘙𝘢𝘪”
această lună fiind perioada cea mai potrivită pentru muncile agricole: suficient de călduros dar bogat în precipitaţii lipsite de grindină şi piatră.
În legendele populare se spune că rarele zile cu brumă din această luna s-ar datora unui blestem al lui Martie, care, văzând că Aprilie a rezistat la toate zăpezile, ploile și puhoaiele, îl întreabă pe acesta cine l-a învățat, iar Aprilie îi răspunde că Mai, drept pentru care, de ciudă, Martie îi dă și lui vreo două-trei brume, ca să-i veștejească florile.
Ultima lună de primăvară are doar câteva sărbători mari cu dată fixă: Armindenul pe 1 mai și ziua Sfinților Mari Împărați Constantin și Elena pe 21 mai, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor în calendarul popular, considerată a fi o sărbătoare dedicată păsărilor de pădure.
Celor două sărbători marcante li se adaugă alte sărbători mai mici: Vanghelistul Ioan Teologul, pe data de 8 și Sf. Ioan Fierbe-Piatră, Întrătunul, pe data de 25, sfinți ce patronează în calendarul popular fenomenele meteorologice specifice anotimpului cald: ploaia, grindina, tunetele, furtunile și trăsnetele.
Un alt sfânt mărunt, Ghermanul, serbat în data de 12 mai, este conducător al furtunilor şi al norilor de grindini dar și ocrotitorul viețuitoarelor mărunte (gândaci, viermi şi alte insecte dăunătoare).
În funcție de data de celebrare a Paștelui, în luna mai sunt celebrate și alte sărbători cu dată mobilă din ciclul Pascal: Paștele Blajinilor, Ropotinul Țestelor, Mătcălăul, Joia Verde sau Todorusalele.
Credințe și superstiții:
- căsătoria în această lună este cu ghinionoria și este cu ghinion;
- dacă în această lună va tuna des înseamnă că va fi un an bun în recolte;
- să se bea vin roșu, ca să se înnoiască maiul (ficatul);
- dacă la începutul și la sfârșitul lunii va fi moină înseamnă că va fi scumpete la pâine și vin;
Surse:
Narcisa Știucă, Spirala sărbătorilor. Rosturi, tâlcuri şi desluşiri, Editura „ASTRA Museum”, 2014;
Simion Florea Marian, Sărbătorile la români. Studiu etnografic, Institutul de Arte Grafice, Bucureşti, 1898;
Ion Ghinoiu, Mitologie română: dicţionar, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2013;
Romulus Antonescu, Dicţionar de simboluri şi credinţe tradiţionale româneşti, Tipo Moldova, 2016;
Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român, Editura Paideia, București, 2001;
Ion Ghinoiu, Zile și mituri. Enciclopedie a sărbătorilor, ritualurilor, fiinţelor fabuloase, eroilor şi miturilor, din panteonul popular românesc, Editura Univers Enciclopedic, 2018;
Ion-Aurel Candrea, Iarba Fiarelor. Studiu de folclor, Editura Cultura Naţională, Bucureşti, 1928;
Vulcănescu Romulus, Mitologie românească, Editura Academiei, Bucureşti, 1985;
Tudor Pamfile, Sărbătorile de vară la români. Studiu etnografic, Academia Română, Bucureşti, 1910.