Augustru, Agust, Ogust; Gustar, Gustea; Secerar; Măsălari

Personificare a lunii a opta în calendarul gregorian, luna august este dedicată, începând cu anul 8 a.Chr., primului împărat roman Octavianus Augustus.

Inițial, August se numea Sextilis. Însă succesorul lui Iuliu Cezar, fiul adoptiv al acestuia – Octavian, a luat puterea și a devenit primul împărat roman, moment în care și-a schimbat numele în „Augustus”, adică „consacrat” sau „venerabil”.

O mențiune interesantă este că luna aceasta are 31 de zile ca şi luna Iulie, deoarece Cezar August nu a vrut să aibă mai puţine zile decât luna lui Iulius Cezar.

În comunitatea tradițională luna august era o perioadă de timp încărcată cu activităţi economice, legate de valorificarea recoltelor și resurselor obținute de la animale, iar sărbătoarea Vârtolomeilor (25 august) de la sfârșitul acestei luni marca și trecerea de la sezonul cald la cel de toamnă.

Intervalul temporal ce delimitează un hotar calendaristic este încărcat de potențial magic, de aceea în această perioadă se făceau pronosticuri privind vremea și recoltele și se adunau diferite plante de leac.

Deoarece în mentalul popular exista credința că roadele toamnei (struguri, must şi faguri de albine) puteau fi consumate numai după ce din acestea s-a împărțit mai întâi de pomană, în ziua de Pobrejenie (6 august) era marcată de practici de pomenire a morților numite Moșii Schimbării la față.

Gustatul primei boabe de strugure, pentru prima dată, presupunea rostirea unei formule rituale de consacrare pronunţată cu voce tare: „Boabă nouă/ În gură veche!”

Abundența roadelor care se coc la sfârșitul verii, au făcut ca lunii august să i se dea și numele de „Gustar” sau „Gustea” în calendarul popular, iar denumirea de „Secerar” amintește primul secerat și, în general, debutul recoltării cerealelor și fructelor și legumelor de tot felul.

Doi sfinți mari sunt celebrați în calendarul popular al lunii august: Sântă Măria Mare (15 august) și Sfântul Ioan de Toamnă (29 august) iar ursului îi sunt dedicate două zile: Macoveiul Ursului (1 august) și Ziua Ursului (2 august).

Cea mai prestigioasă sărbătoare a lunii, Sântă Măria Mare (Adormirea Maicii Domnului), celebrată pe data de 15, este precedată de Postul Sântămăriei care durează două săptămâni.

Surse

Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român, Editura Paideia, București, 2001;
Ion Ghinoiu, Mitologie română: dicţionar, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2013;
Artur Gorovei, Credinţi şi superstiţii ale poporului român, Editura Grai şi Suflet-Cultura Naţională, Bucureşti, 1995;
Romulus Antonescu, Dicționar de simboluri și credințe tradiționale românești, Editura cIMeC – Institutul de Memorie Culturală, 2009;
Ion Ghinoiu, Zile și mituri. Enciclopedie a sărbătorilor, ritualurilor, fiinţelor fabuloase, eroilor şi miturilor, din panteonul popular românesc, Editura Univers Enciclopedic, 2018.