Ciclul festiv de vară
Ciclul sărbătorilor populare de vară este punctat de acte și gesturi magico-rituale menite să asigure sănătatea animalelor și a culturilor agricole. Activitățile micilor viețuitoare și ale astrelor, arată cum va fi vremea și cât de bogate roadele câmpului.
Iunie sau Cireșar. Dacă fulgeră şi tună, vara va fi ploioasă şi belşug la grâu;dacă plouă mult strică via şi strugurii; dacă e uscat, va fi belşug la mălai şi struguri mulţi; dacă sunt omizi, va fi recoltă bună la grâu şi struguri. Nu se mână oile la locuri umede să nu facă gălbează. Se seamănă ridichile de toamnă şi guliile şi conopidă pe iarnă; se sapă viile a doua oară.
Iulie sau Cuptor. Cum e de cald aşa de frig va fi în februarie; căldura mare înseamnă an mănos; dacă se schimbă ploaia cu senin cald, atunci va fi mană pe roadele câmpului; dacă muşuroaiele furnicilor sunt înalte, va fi iarna grea; dacă paianjenul îşi rupe pânza, va ploua; dacă luna plină are ”cerc”, la răsărit, urmează timp senin statornic. Se seamănă spanac şi varză a doua oară; se sapă a doua oară cucuruzul; se plivesc viile; începe secerişul.
August sau Gustar. Se fac arăturile de toamnă, se seamănă rapiţa, spanac, salată, pătrunjel, ţelină; se recoltează me-iul, ovăsul şi legumele de sezon; se adună seminţe; se îngrijesc pomii tineri; se usucă fasolea şi poamele pe iarnă; se îngrijesc stupii; se aleg oile de berbeci. Vânturile de miazănoapte şi negură pe râuri, la apus anunţă timp bun, statornic; dacă cloncănesc cocostârcii, va ploua, vinul va fi subţire şi se vor coace greu fructele; dacă sunt alune multe, va veni iarnă grea. La sfârşitul lunii pleacă cocorii şi rândunelele.