6 august

Pobrejenia, sărbătoare cunoscută în popor și sub numele de Pobrojenia, Probojeni sau Obrejenia, este ziua plasată la limita temporală dintre vară și toamnă.

Numele său provine de la termenul slav „preobrajenie” cu sensul de „vechi” sau „transfigurat” face referire la sărbătoarea creștin-ortodoxă a Schimbării la Față a Domnului dar sugerează și momentul de trecere la perioada rece a anului.

Obiceiuri și tradiții

Din luna august, semnele toamnei încep să se manifeste în întreaga natură: copacii încetează să mai crească, frunzele se îngălbenesc, păsările migratoare se pregătesc de plecare, șerpii și insectile intră în pământ pentru hibernare și apele se răcesc fiind „spurcate” de cerb.
Trecerea spre toamnă este marcată, în calendarul popular de sărbătoarea Schimbării la Față din 6 august, urmată pe 15 august de Adormirea Maicii Domnului.

În credințele și povestirile populare, Pobrejenia este o zi a împăcării, „Probajele” fiind nişte sfinte lăsate de Dumnezeu pe pământ pentru a face dreptate între oameni. Cu precădere în această zi copiii mai ales trebuiau să fie cuminți și ascultători, ca să nu fie „proboziţi”, certați sau mustraţi în această zi, căci altfel rămâneau așa tot anul.
Ca la orice hotar calendaristic, se fac practici de pomenire a morţilor (Moşii Schimbării la Faţă), pronosticuri privind vremea și recoltele, și se adunau diferite plante și fructe de leac (avrămeasa, împărăteasa, leuşteanul, usturoiul de samulastră, florile de muşeţel şi de tigvă, alunele, crenguţele încărcate cu prune), folosite în practicile magice și în medicina populară.

Moşii de Pobrejenii

Moşii de Pobrejenii, practică de pomenire a morților, aduce dezlegarea consumului pentru fructele de sezon – strugurii văratici, perele şi prunele, prin sfințirea acestora și dăruirea acestora către strămoşi în aşteptarea recoltelor viitoare.

Gustatul primei boabe de strugure se făcea după un ritual din care nu lipsea formula de consacrare pronunţată cu voce tare: „Boabă nouă în gură veche!” (Moldova şi Bucovina).

De la obiceiul gustării rituale a strugurilor şi a altor poame la Moşii Schimbării la Faţă, luna August a primit, local, şi numele de Gustar (Muntenia centrală şi Oltenia de vest).

Pe lângă fructe, se împărțeau must şi faguri de albine, iar în Moldova, boabele curățate de pe ciorchini care se ofereau de pomană purtau numele de „colivă de struguri”.

Credințe și superstiții

  • Pobrejenia se ţine pentru roada viilor;
  • se ţine pentru naştere uşoară, apărarea de boli şi apărarea casei de trăznet, foc şi ploşniţe;
  • oamenii nu se spală, nu se scaldă în râu („cerbul spurcă apa şi o răceşte”) şi nu spală rufe
  • oamenii nu trebuie să se certe între ei, ci să se împace, pentru că altfel rămân dușmani tot anul;
  • fetele nu trebuie să se spele pe cap în această zi, pentru că nu le mai crește părul;
  • pe cine-l doare capul, pe acela îl va durea un an încheiat;
  • babele ştiutoare descântau de urât şi de despărţit zicând „să se despartă cineva de o fiinţă iubită şi să plece cum pleacă berzele”;
  • se ia o crăcuță cu 7 prune, câteva alune și se păstreaza la loc neumblat, ca să nu fie stricate de cineva, pentru că sunt bune de friguri și alte boli în tot timpul anului;
  • se crede că, din această zi, frunzele copacilor încetează să mai crească, la fel și iarba câmpurilor.

Calendarul creștin-ortodox

Biserica Ortodoxă prăznuiește pe 6 august Schimbarea la Față a Domnului, sărbătoare ce ilustrează momentul biblic de pe Muntele Tabor, în care Domnul Isus s-a metamorfozat în fața ucenicilor săi, după prima vestire a Patimilor, arătându-Se lor ca Fiu al lui Dumnezeu, înzestrat cu puterea de a birui moartea. Această sărbătoare pică în postul Adormirii Maicii Domnului și este singura zi cu dezlegare la pește din acest post.

Surse

Artur Gorovei, Credinţi şi superstiţii ale poporului român, Editura Grai şi Suflet-Cultura Naţională, Bucureşti, 1995;
Irina Nicolau, Ghidul sărbătorilor românești, Editura Humanitas, 1998;
Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român, Editura Paideia, București, 2001;
Tudor Pamfile, Sărbătorile de vară la români. Studiu etnografic, Academia Română, Bucureşti, 1910;