În 1937 (în baza actului constitutiv între Unione de Banques Suisses din Zurich, Banca de Credit Român, Noua societate a atelierelor Vulcan – Fabrica de Maşini şi Vagoane S.A. şi încă alte şapte persoane particulare) a fost constituită societatea anonimă română Laromet (Laminoarele Româneşti de metale) cu sediul la fosta fabrică Vulcan şi care avea ca obiect laminarea, trefilarea, turnarea şi în general prelucrarea metalelor neferoase.
În 1948 societatea este naţionalizată (fiind cunoscută sub numele de Laminorul – Întreprindere naţionalizată).
Procesul de fabricaţie, constând în obţinerea de produse extrudate -trase , plate, plăci focare din cupru, sârmă din cupru şi alamă, laminate din zinc, blocuri din bronz şi piese turnate din metale neferoase, se desfăşura într-o hală cunoscută azi sub denumirea de Hala Veche de fabricaţie, ce cuprindea atelierul de pregătire şarjă, turnătorie, secţia exturdate trase, cu laminor calibru, trefilărie sârmă; secţia de produse plate cu laminor duo reversibil pentru laminare plăci şi cutii focare, linie de laminare la cald, rece, linie laminare zinc, inclusiv atelierul de tratament termic şi decapări; atelier mecanic, atelier întreţinere electrică, centrala termică.
În afara halei de fabricaţie mai funcţiona remiza de pompieri, magazia de produse finite, clubul şi dispensarul.
După naţionalizare au fost achiziţionate o serie de noi utilaje care s-au amplasat pe spaţiile existente şi se înfiinţează un atelier pentru piese turnate.
Din anul 1970, datorită creşterii consumului de metal şi aliaje neferoase, întreprinderea a început să-şi dezvolte capacitatea, să-şi construiască noi hale de producţie, specializându-se totodată în realizarea produselor extrudate-trase din cupru şi aliaje de cupru. În perioada 1985-1988, producţia a fost diversificată, întreprinderea fiind dotată în acest scop cu noi uilaje.