Reprezintă un castru militar şi civil roman. Săpăturile arheologice întreprinse de Vasile Pârvan în 1912-1913 au evidenţiat ruinele fortăreţei romane târzii şi un mare număr de monumente sculpturale şi inscripţii. În secolul al II-lea d. Chr. la Ulmetum a fost întemeiat un vicus (cu cetăţeni romani şi traci autohtoni). La sfârşitul secolului al III-lea sau începutul sec. al IV-lea a fost construită cetatea, distrusă apoi de slavi iar la finele sec. al V-lea a fost distrusă definitiv de avari.

Descrierea celor 49 de fotografii (sepia şi alb-negru) de la Ulmetum

Primul lot de fotografii (nr. 1-34) cuprinde imagini din timpul săpăturilor realizate de Pârvan. Ele reprezintă pe suprafeţe mai mici sau mai mari resturi de ziduri ale cetăţii, încăperi de locuinţe, trepte, porţi, turnuri etc. Planul acestei cetăţi se înscrie într-un pentagon neregulat.

Cel de al doilea lot de fotografii (nr. 35-49) constă din diverse obiecte arheologice descoperite în anii 1912-1913 ca de pildă: monede de argint (nr. 35), obiecte ceramice (vase cu picior, capace, fusaiole etc., nr. 36), statuete, obiecte de metal (nr. 37), opaiţe, fragmente de vase (nr. 38), amfore întregi şi fragm. (fig. 39), fragmente ceramice (unele cu decor în val, fig. 40), fragmente (gâturi de amforă, fig. 41), obiecte de fier (cuie, piroane, fig. 42), obiecte ceramice (fig. 43), obiecte de fier (săgeţi, cârlige etc., fig. 44), obiecte ceramice (capace cu buton, decorate din care două cu inscripţie (fig. 45), obiecte de os şi corn, se pare prelucrate (fig. 46), diverse obiecte de metal (fier) ca de exemplu: fibule, inele, cuie etc. (fig. 47), obiecte de metal (fier: seceră, lame de cuţit etc., fig.48), obiecte de os prelucrate (piepteni, obiecte de podoabă cu decor incizat şi cu perforaţii etc., fig.49).