26 martie
Soborul Sfântului Arhanghel Gavril sau Soborul Blagoveștenilor
Această zi de sărbătoare este strâns legată de cea din ziua precedentă, de Bunavestire. În credința creștină, Sfântul Arhanghel Gavril a fost cel trimis de Dumnezeu la Fecioara Maria pentru a anunța vestea venirii pe lume a lui Iisus. Obiceiurile sunt asemănătoare cu cele din ziua Bunavestirii.
Ziua este sărbătorită în special de femei, nelucrându-se prin casă, ca mulțumire pentru Arhanghelul Gavril, care i-a adus vestea cea mare Fecioarei Maria. Ele trebuie să întâmpine ziua având fața curată. Nu trebuie să înșire mărgele pe ață, să-și împletească părul, să se spele, pentru că există credința că, încălcând datina, șerpii le vor ataca.

Ca și în ziua precedentă, se crede că nu este bine ca vitele să fie duse la montă, pentru că vițeii fătați vor fi vulnerabili. Ouăle găinilor și gâștelor făcute în această zi nu sunt puse la clocit, pentru că din ele nu vor ieși pui și boboci zdraveni. Este dezlegat să se mănânce pește.
Miezul Păresimilor
Deși nu este stabilită o dată fixă pentru acestă sărbătoare populară, ea se sărbătorește în perioada apropiată finalului lunii martie. Întotdeauna cade în zi de miercuri, la mijlocul Postului Mare, socotind trei săptămâni și jumătate de la Lăsatul Secului sau jumătate din 48 de zile câte trec de la Lăsatul Secului până la Paște, pentru că Postul Mare sau Postul de primăvară se compune din 40 de zile, plus Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor. Poartă mai multe denumiri, printre care Miezul Păresii, Miază Păresime, Miază Părese în Moldova și Bucovina, Miezul Păsesii în Neamț, Miezul Păreții și Miezul Păreților încentrul și sudul Moldovei, Miez Păreți, Miezii Păreții și Miez-Post în Suceava, Miezul Păresimilor și Mijlocul Postului în Banat.
Femeile respectă această zi ca pe o zi de duminică. Nu muruiesc pereții caselor, nu lucrează la rășchitor, nu torc, nu urzesc, nu țes, nu cos, nu perie veșminte. Procedează astfel ca să nu le doară mâinile și picioarele peste an, sau ca să le meargă bine, iar munca pe care o vor face să fie cu spor, sau ca să nu înnebunească, fiindcă ele cred că această zi este deosebit de primejdioasă. Se crede chiar că, în caz că lucrează, nu fac altceva decât să se clatine din perete în perete și să piardă ziua. Mai mult, lucrul fără spor din această zi atrage peste tot anul aceeași caracteristică, adică inițiative multe și nimic finalizat.
Singurul lucru permis în această zi este număratul ouălor. În Bucovina, se adună toate ouăle din cuibare și sunt numărate împreună cu acelea strânse deja, ca să se vadă dacă vor mai strânge tot atâtea până la Paște, sau dacă le ajunge și nu cumva este nevoie să mai cumpere și altele. Se mai crede că, dacă se numără ouăle în această zi, găinile vor fi mai ouătoare, sau că ouăle strânse în prima jumătate a Păresimilor nu sunt bune de clocit, ci abia cele care vor fi strânse din această zi înainte. La fel se crede și în Banat. În Banat, Muntenia, Vrancea, Bacău, Neamț și Suceava, sunt numărate ghemele de in, cânepă și lână, ca să se vadă în ce măsură au sporit, adică să se știe cât s-a tors și cât s-a depănat la rășchitoare până la jumătatea Postului Mare.