7 ianuarie

Calendarul popular are ca figură centrală a zilei de 7 ianuarie pe Sânt-Ion, „nănașul lui Isus” și patronul pruncilor, de care acesta are grijă să nu moară nebotezați. Sfântul Ion are și puterea de a controla fenomenele naturii, el „botează” gerul, astfel că frigul se mai înmoaie.

Calendarul creștin-ortodox

Personaj de prim rang al Bisericii creştine, Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul este numit şi Înaintemergătorul Domnului, întrucât el a propăvăduit venirea lui Iisus Hristos ca Mântuitor.

Cinstit în Biserica creștină ca fiind cel mai mare dintre sfinți, predicator și botezător pe malurile Iordanului, Sfântul Ioan Botezătorul este este numit de către Iisus „cel mai mare dintre cei născuți din femei” și este celebrat în nu mai puțin de 3 sărbători care îi sunt dedicate: 24 iunie (nașterea), 7 ianuarie (ziua Sfântului Ioan ca botezător al Domnului) și 29 august (Tăierea capului Sfântului Ioan).

Obiceiuri și tradiții

Sărbătoare de mare prestanță în calendarul popular, la fel ca și Crăciunul și Anul Nou, ziua Sfântului Ioan Botezătorul reprezintă un interval de timp propice ritualurilor ce aveau ca scop asigurarea sănătății oamenilor și bunăstării casei și gospodăriei, dar și o multitudine de practici premaritale de ghicire a ursitului sau grăbire a căsătoriei.

Sfântul Ioan Botezătorul este o prezență recurentă în calendarul popular, având un număr impresionant de zile de prăznuire: 29 august – Sântion de Toamnă sau Ioan Cap-Tăiat (Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul ), 24 iunie – Sântion de Vară, Sânzienele sau Drăgaica (Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul), 24 februarie – Sântion Cap-de-Primăvară sau Dragobetele (Întâia şi a doua aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul), 25 mai – Ioan Fierbe-Piatră, Întrătunul (A treia aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul) şi 7 ianuarie – Sântion de Iarnă (Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul) sărbătoare ce încheie ciclul festiv al sărbătorilor de iarnă.

Sânt-Ion

Patron al copiilor, fiind cel ce a botezat Pruncul Sfânt, Sânt-Ion este portretizat în legendele populare ca fiind un păstor de capre ce a trăit în desăvârşită retragere de lume hrănindu-se cu lapte şi roade ale pământului şi închinându-se unui buştean. Mergând să se roage la un lăcaș sfânt, așa cum fusese învățat de niște creștini, Sfântul Ion a păşit pe deasupra apei, atunci când a traversat albia unui râu. În biserică, acesta a văzut toți oamenii ducând în spate câte un sac de paie și i-a cerut preotului să îi dea și lui să ducă un sac. Neștiind că Sfântul Ioan vedea de fapt păcatele fiecăruia, preotul l-a certat izgonindu-l. Sânt-Ion a a continuat să trăiască în singurătate şi în curăţenie, până când, Dumnezeu i-a vestit că el va fi cel care îl va boteza pe Pruncul Sfânt.

O altă legendă, devenită colind, narează cum Sfântul Ioan Botezătorul, blestemat de către mama lui să se transforme în cerb (pui de căprioară), a trăit nouă ani și nouă zile ca animal, apoi, făcându-se din nou om a construit o mănăstire, unde i-a împărtășit Pruncului Iisus taina botezului.

În tradiția populară, Sfântul Ioan este considerat a fi întemeietorul posturilor, el fiind cel care a ținut toate posturile de peste an împreună cu o ceată de 318 de sfinți părinți și cel care, prin cuvântul şi fapta lui, a salvat oamenii de la zdrobitorul contract al diavolului cu Adam.

În calendarul popular Sântion este ocrotitorul roadelor pământului, patron al agricultorilor, dar şi al crescătorilor de vite, și, fiind unul dintre cele mai răspândite nume din onomastica românească, este considerat octrotitor al copiilor și patron al familiei, în general.

Credințe și superstiții

  • se crede că-i va lua foc gospodăria celui care îndrăznește să lucreze în această zi, sau că lupii îi vor ataca și ucide vitele;
  • se crede că, în ziua lui Sântion, se botează gerul, adică vremea începe să se încălzească;
  • se crede că începe să se topească zăpada („se înfrânge iarna”), fiindcă Sânnicoară vine pe un cal alb și aduce neaua, pe când Sântion vine pe cal negru și alungă iarna – Banat; Transilvania;
  • Ziua Sfântului Ion este o zi de bucurie. Cine nu se veseleşte în această zi, va fi trist tot anul;
  • oamenii se botează la biserică pentru noroc şi sănătate.
  • se serbează de către femei cu petreceri
  • dacă este ger, vitele vor fi sănătoase; de acum se moaie frigul.

Surse:

Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român, Editura Paideia, București, 2001;
Ion Ghinoiu, Obiceiuri populare de peste an. Dicţionar, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1997;
Narcisa Știucă, Spirala sărbătorilor. Rosturi, tâlcuri şi desluşiri, Editura ASTRA Museum, 2014;
Simion-Florea Marian, Sărbătorile la români, Editura Fundației Culturale Române, București, 1994;
Artur Gorovei, Credinţi şi superstiţii ale poporului român, Editura Grai şi Suflet-Cultura Naţională, Bucureşti, 1995;
Ion Ghinoiu, Mitologie română: dicţionar, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2013;
Romulus Antonescu, Dicționar de simboluri și credințe tradiționale românești, Editura cIMeC – Institutul de Memorie Culturală, 2009;
luliana Băncescu (coordonator), Obiceiuri tradiționale din România – Sărbători în imagini. Album, Centrul Național pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, 2006;
Rodica Colta, Sărbători și datini de peste an. O anchetă transfrontalieră asupra culturii tradiționale, Editura Etnologică, 2017;