Cele mai vechi cetăţi moldoveneşti sunt amintite în documente în a doua jumătate a secolului al XIV-lea sau la începutul celui următor, ca de pildă: Suceava, Neamţ, Hotin, Ţeţina, Şcheia, Cetatea Albă.

Este îndeobşte ştiut că pentru consolidarea statului său Petru I Muşat s-a îngrijit cu precădere de construirea unor puternice cetăţi, la început de pământ dar spre sfârşitul secolului al XIV-lea de piatră cum ar fi Neamţ şi Suceava, unde, de altfel si-a strămutat reşedinţa de la Siret.

Ştefan cel Mare este cel ce a acordat o deosebită importanţă cetăţilor, întregind sistemul de apărare al Moldovei şi adaptând vechile cetăţi la programul tehnicii militare. El a mărit incinta cetăţilor Suceava şi Neamţ, cu ziduri groase şi bastioane semicirculare. Planul cetăţii de piatră este în formă de patrulater. Din punct de vedere al vieţii economice este de subliniat faptul că pentru prima jumătate a sec. al XV-lea, săpăturile arheologice au dovedit la Suceava prelucrarea metalelor (fierului şi aramei, dovada acestei prelucrări fiind bucăţile de zgură de fier şi aramă, precum şi forme de turnat metale). S-au descoperit numeroase unelte de meşteşuguri cum ar fi: ciocane, nicovale, cleşti, dălţi, obiecte de uz casnic (cuţite, lacăte, chei etc.) sau piese de armament şi harnaşament. De asemenea s-au găsit numeroase unelte agricole ca de pildă brăzdare, fiare de plug, seceri, săpăligi etc. În afara acestor meşteşuguri mai sunt de amintit cele privind prelucrarea ceramicii, îndeosebi cea smălţuită precum şi plăcile şi discurile ceramice folosite în decorul interior şi exterior, la clădiri laice şi la biserici.

În încheierea acestei succinte prezentări menţionăm că în urma distrugerilor pricinuite de incursiunile turceşti şi polone, atât cetatea de scaun Suceava cât şi cetatea Hotinului se refac, adăugându-se acum o curte interioară cu bastioane semicilindrice şi un şanţ nou îmbrăcat în piatră. Este important să amintim că primele săpături în cetatea au fost efectuate la sfârşitul sec. al XXI-lea de către C. A. Romstorfer.