Noul stil adoptat de Tia Peltz cere privitorului să se adapteze identificării mesajului din oricare tuşă ce compune desenul acesteia. Deceniul următor va dovedi credem noi, că acest nou stil de lucru este definitoriu artistei şi o deosebeşte vădit de generaţia sa artistică. Lucrările pe care le va oferi în continuare privirii noastre îi dau treptat o unicitate oscilând între Degas şi Chagall, fără însă să imite pe niciunul dintre aceştia.
La 1 iunie 1961, de Ziua copilului, „Gazeta Literară” publică una dintre variantele lucrării apărute în „Flacăra” cu doi ani mai devreme.
Este o variantă în care este mai puternică și mai expresivă privirea copilei strânsă în brațe de mama sa.
Este o variantă în care este mai puternică și mai expresivă privirea copilei strânsă în brațe de mama sa.
„Gazeta literară” publică în 1961 lucrări din ciclul „Orori fasciste”.
„Gazeta literară” publică în 1961 lucrări din ciclul „Orori fasciste”.
„Gazeta literară” publică în 1961 lucrări din ciclul „Orori fasciste”.
Sfârșitul anului publicistic este punctat de Tia Peltz prin publicarea, din nou,
în „Gazeta Literară” – numărul din 14 decembrie 1961 – a lucrării intitulată „Colectivista”.
în „Gazeta Literară” – numărul din 14 decembrie 1961 – a lucrării intitulată „Colectivista”.
Revista „Flacăra” îi acordă iarăși o pagina întreagă Tiei Peltz, în iulie. Intitulată „A scrie – scriere”, gruparea de sarje satirice este îndreptată spre breasla scriitorilor,
mai mult sau mai puțin în armonie cu gramatica limbii române și cultura națională. Cu legende inteligente, perfect armonizate cu desenul, cele patru caricaturi color sunt mereu actuale precum schițele lui Caragiale.
mai mult sau mai puțin în armonie cu gramatica limbii române și cultura națională. Cu legende inteligente, perfect armonizate cu desenul, cele patru caricaturi color sunt mereu actuale precum schițele lui Caragiale.
Tot in iulie, pe 22, „Scânteia Tineretului” publica „Vitrina cu curiozități”, un alt șir de șarje, îndreptată de această dată spre cei ce își alegeau frizuri
ori coafuri mai puțin obișnuite, dar foarte căutate de tinerii acelor ani, coafuri care nu se regăseau printre modelele trasate de partidul comunist….
ori coafuri mai puțin obișnuite, dar foarte căutate de tinerii acelor ani, coafuri care nu se regăseau printre modelele trasate de partidul comunist….
„Gazeta Literară”, 1961, patru personaje adunate să găsească adevăruri absconse într-un vas cu apă, pastrează linia deja cunoscută
a artistei, care din numai câteva trăsături de peniță realizează patru chipuri cu diferite fizionomii, ce exprimă curiozitatea.
a artistei, care din numai câteva trăsături de peniță realizează patru chipuri cu diferite fizionomii, ce exprimă curiozitatea.
„Gazeta Literară” publică la 12 aprilie 1962 desenul „Copil de colectivist”.
„Instantanee în creion”, desen publicat în „Scânteia”, în 1962.
„Flacăra” publică în 1962 un desen din ciclul „Orori fasciste”, la prima vedere
mai simplu, însă simbolurile sunt la fel de pregnante și mesajul ușor de descifrat.
mai simplu, însă simbolurile sunt la fel de pregnante și mesajul ușor de descifrat.
Sfârșitul anului 1962 îi aduce Tiei Peltz un nou și inedit spațiu publicistic, în care să își faca cunoscute lucrările. Revista umoristică
„Urzica” din 15 decembrie, îi oferă cam o treime de pagină pentru un grupaj de șarje intitulat „Desene îngroșate pentru nume mici, ciudate”.
„Urzica” din 15 decembrie, îi oferă cam o treime de pagină pentru un grupaj de șarje intitulat „Desene îngroșate pentru nume mici, ciudate”.
„Sănătoasă, maică, sănătoasă!”, 19 ianuarie1963, cotidianul „Scânteia Tineretului”.
„Vecine bune”, lucrarea prezintă doua femei care se sfădesc dintr-un motiv ce nu are nicio importanță,
19 ianuarie1963, cotidianul „Scânteia Tineretului”.
19 ianuarie1963, cotidianul „Scânteia Tineretului”.
„Găteală de sărbătoare” și prezintă o tânără care se pregătește în fața oglinzii pentru o festivitate,
19 ianuarie1963, cotidianul „Scânteia Tineretului”.
19 ianuarie1963, cotidianul „Scânteia Tineretului”.
Alăturat este reprodusă prima pagină a catalogului expoziției din 1963,
cu textul academicianului Victor Eftimiu.
cu textul academicianului Victor Eftimiu.
„Madam Any, pețitoarea”, litografie realizată în serii de 15 exemplare.
„Lilica din Boteni”, litografie realizată în serii de 15 exemplare.
Cel mai notabil eveniment al anului 1963 a fost fără îndoială
expoziția personală, desfășurată concomitent cu cea a pictorului Vasile Melica.
expoziția personală, desfășurată concomitent cu cea a pictorului Vasile Melica.
Două desene ilustrative ale cronicii lui Petru Comărnescu, prima din ciclul „Orori fasciste”,
iar cea de-a doua, deja celebra, „Băncuța”, „Scânteia Tineretului”, 24 martie 1963.
iar cea de-a doua, deja celebra, „Băncuța”, „Scânteia Tineretului”, 24 martie 1963.
Revista „Artă Plastică” nr. X/1963, articolul Tia Peltz – Simeze, publicat de Horia Horsia.
Articolul „Expoziția de grafică: Tia Peltz” din ziarul „Informația”,
ilustrat cu o reproducere a litografiei „Lilica (Boteni-Mușcel)”.
ilustrat cu o reproducere a litografiei „Lilica (Boteni-Mușcel)”.
Articolul „Expoziția Tia Peltz”, publicat în „Scânteia” din 5 aprilie 1963,
ilustrat cu lucrarea „Băncuța”.
ilustrat cu lucrarea „Băncuța”.
Prima variantă a lucrării „Surorile”, prezentată unui public restrâns la una dintre expozițiile din Israel.
A doua variantă a lucrării „Surorile”, expusă, comentată și reprodusă pentru a ilustra „Carnetul plastic”.
Lucrarea „Ciorbă”.
În „Scânteia Pionierului ” din 23 aprilie 1963, Tia Peltz prezintă cititorilor trei dintre lucrările ce se înscriu în ciclul „Copii”.
Din ciclul de desene „Consumatori de frumos”, expoziție la uzina Republica.
„Maternitate”, lucrare publicată în data de 31 mai 1963 în publicația „Grivița Roșie”.
1 iunie 1963, „Scânteia Tineretului” publica un desen un cu baiat și o fetiță.
Revista „Magazinul” nr. 29/1963 publică desenul „Copil din Argeș”, din ciclul „Copii”.
Tot în 1963, în revista „Luceafărul”, Tia Peltz publică un desen din ciclul „Orori fasciste”.
Odată cu toamna, „Scânteia Tineretului” la rubrica „Instantanee în peniță”
ce debutase în ianuarie, publică alte două desene ale Tiei Peltz: „Mustărie” și „Artiști amatori”.
ce debutase în ianuarie, publică alte două desene ale Tiei Peltz: „Mustărie” și „Artiști amatori”.
Coperta revistei „Cravata Roșie”, pe care se află portretul unei pioniere.
„Copil din Humulești”, „Scânteia”, 1963.
Desen din revista „Săteanca” prezentând o clasă de școală primară din mediul rural, judecând după îmbrăcămintea elevilor.
Revista „Flacăra” din 8-22 februarie 1964, desen prezentând o femeie obosită de o viață de muncă,
așezată în fața unei franghii plină cu rufe spălate. Desenul ilustrează schița lui Erskine Caldwell – „John Craddock și baba lui”.
așezată în fața unei franghii plină cu rufe spălate. Desenul ilustrează schița lui Erskine Caldwell – „John Craddock și baba lui”.
Ciclul „Orori fasciste” este încă prezent în publicațiile la care colaborează Tia Peltz.
„Gazeta Literară” publică o compoziție în care personajul principal este o bătrână cu chipul plin de riduri, obosit, resemnat.
„Gazeta Literară” publică o compoziție în care personajul principal este o bătrână cu chipul plin de riduri, obosit, resemnat.
La 27 februarie 1964, Tia Peltz a debutat și în paginile revistei „Agricultura”.
Septembrie 1964, apare sub semnătura D. Adrian, articolul „Vernisaj plastic – Tia Peltz la Casa de cultură a raionului 23 August”,
ilustrat cu o lucrare din ciclul „Bienala artiștilor amatori”.
ilustrat cu o lucrare din ciclul „Bienala artiștilor amatori”.
A doua lucrare ce ilustrează articolul „Vernisaj plastic – Tia Peltz la Casa de cultură a raionului 23 August”, onotip intitulat „Fetița”.
La 15 aprilie 1965, Tia peltz publică în „Gazeta Literară” desenul „Fata din Muscel”.
La 1 iunie, ziua copilului îi oferă prilejul Tiei Peltz să își bucure admiratori cu trei portrete de fetițe pe care le publică ziarul „Scânteia”.
1966, un autor necunoscut publica în „Luceafărul”, la rubrica VERNISAJE, articolul „TIA PELTZ – grafică”, ilustrația care însoțește textul
fiind una din caricaturile din ciclul „Cârciumarii”, în prim plan aflându-se o sticlă de vin din care personajul face „Cură la mare”.
fiind una din caricaturile din ciclul „Cârciumarii”, în prim plan aflându-se o sticlă de vin din care personajul face „Cură la mare”.
Ziarul „informația” consemnează evenimentul prin articolul „Expoziție de grafică”, ilustrat cu lucrarea „Copil”.
La 2 august, Tia Peltz este prezentă în presă cu reproducerea unei lucrări foarte frumoase, realizată în ulei pe carton,
intitulată „De ziua mamei”, publicată în revista „Colocvii”, reprodusă alăturat. Reproducerea nu este însoțită de text.
intitulată „De ziua mamei”, publicată în revista „Colocvii”, reprodusă alăturat. Reproducerea nu este însoțită de text.
Revista „Magazinul” din 8 octombrie 1966, publica un amplu interviu intitulat „De vorbă cu TIA PELTZ – PREOCUPĂRI DE GRAFICIAN”,
sub semnătura lui Gh. Buzoianu. Ilustrația care însoțește textul este parte din ciclul pe care îl numim „Cârciumi” și, sub semnătură, poartă mențiunea „Din caietul de schițe”.
sub semnătura lui Gh. Buzoianu. Ilustrația care însoțește textul este parte din ciclul pe care îl numim „Cârciumi” și, sub semnătură, poartă mențiunea „Din caietul de schițe”.
„Cum oare voi arata la bătrânețe”, 2 iulie 1966.
„Bodega”, 28 martie 1967
„La cofetărie”, 1 aprilie 1967, „Scânteia”.
27 mai 1967, „Scânteia Tineretului” îi prilejuiește artistei publicarea unui material intitulat „Reportaj în linii simple”.
Un portret de fetiță, expresiv și tipic pentru Ti peltz, publicat la 1 iunie în „Scânteia”.
„Scânteia Tineretului” publica, scăpată de cenzură, lucrarea “Ședință prelungită” în care sunt prezentați mai mulți tineri,
vădit plictisiți de lungimea și lipsa de conținut a discursurilor celor ce conduceau o ședință oarecare de organizație.
vădit plictisiți de lungimea și lipsa de conținut a discursurilor celor ce conduceau o ședință oarecare de organizație.
În august 1967, „Scânteia Tineretului” aduce în fața cititorilor săi o “șarjă” îndreptată spre tinerii ce își petrec prea mult timp prin baruri.
O frumoasă ilustrație pentru un text al lui Ion Băieșu, publica și „Gazeta Literară”, anume o compoziție
cu două personaje gânditoare pe un fundal cu elemente folosite și în ciclul „Calea Văcărești”.
cu două personaje gânditoare pe un fundal cu elemente folosite și în ciclul „Calea Văcărești”.
„Scânteia” publica la 15 iulie două desene romantice, „În parc” și „La înghețată”.
24 septembrie 1967 publică în revista „Viața Nouă” lucrarea „La șantierul naval Galați”.
La 1 iunie 1968, „Scânteia” publică lucrarea „Copilul”, întâlnită uneori cu denumirea „Rodica”.
În 1969, Tia Peltz debutează într-o nouă publicație denumită „Cărți noi” cu o ilustrație realizată pentru un volum de poezii al scriitorului Mihu Dragomir.
„Tribuna Ialomiței” publica la 21 mai 1969 lucrarea „Pași de nceput”, din ciclul „Natura”.
Scânteia nu lasă să treacă nici în 1969 ziua copilului fără să publice un desen al Tiei Peltz.
„Informația” publică, la începutul anului 1969, o spectaculoasă lucrare a Tiei Peltz intitulată „Arminden”.
„Cârciuma”
Un frumos „Autoportret” al Tiei este publicat vineri, 19 septembrie 1969, în „Viața noastră”, sub titlul „Artiști români în Israel”.
Revista „Facla” (Israel) din 10 septembrie 1969 ilustra un articol referitor la venirea în țară a Tiei cu desenul „Omul și contrabasul”.
Cunoscută românilor din Israel și nu numai, revista „Viața Noastră” publica la 12 septembrie, la rubrica Literatura, un ulei pe pânză, prezentând trei copii,
o lucrarea de altfel foarte frumoasă, și un anunț sec dar suficient de incisiv și motivant „Un încântător tablou – „Copii” – al pictoriței Tia Peltz, care va prezenta în curând o expoziție în Israel.”
o lucrarea de altfel foarte frumoasă, și un anunț sec dar suficient de incisiv și motivant „Un încântător tablou – „Copii” – al pictoriței Tia Peltz, care va prezenta în curând o expoziție în Israel.”
No Caption
„Ea și el”, lucrare care a ilustrat un articol despre expoziția din Israel, articol apărut în „L’information d’Israel” ,
Sonia Natra, sculptoriță din aceeași generație cu Tia, semnează un articol în revista „Viața Noastră”
pe care îl ilustrează cu o fotografie a Tiei alături de una dintre lucrările dragi ei – „Greutăți în familie”.
pe care îl ilustrează cu o fotografie a Tiei alături de una dintre lucrările dragi ei – „Greutăți în familie”.
„Joc de cărți”
„Ierusalim”
„Via Dolorosa”
Lucrarea „Sunt cuminte” publicată înaintea sărbătorilor de iarnă, în „Informația BUcureștiului”, 1969.
No Caption
Un ciclu spumos de caricaturi-ilustrații ale unor proverbe românești pe care Tia Peltz le desenează,
le interpretează iar Informația Bucureștiului le publică pe parcursul anului 1970.
le interpretează iar Informația Bucureștiului le publică pe parcursul anului 1970.
1970 este și anul primei colaborări a Tiei Peltz la revista bilingvă a Comunității evreiesti din Romania – „Cultul mozaic”.
Ilustrația este un desen realizat cu prilejul vizitei și expoziției de la Tel Aviv, din anul anterior, anume un Iersualim al amestecului socio-cultural specific leagănului creștinătății.
Ilustrația este un desen realizat cu prilejul vizitei și expoziției de la Tel Aviv, din anul anterior, anume un Iersualim al amestecului socio-cultural specific leagănului creștinătății.
No Caption
1970, „Informația”.
Proverbe și zicători comentate de Tia Peltz, 1970 „Informația”.
Revista „Viața noastră” din februarie 1971, articol ilustrat cu desenul „Nuntă”.
Portret Tia Peltz, 1971.
Ziarul „Glasul poporului”, în nr.10 (1222) din 10 martie 1971, publica o frumoasă realizare din ciclul „Purim”.
„Purim”, 1971.
Revista „Viața noastră”, 12 martie 1971, lucrarea „Sărbătoare” ilustra un articol scris de Zvi Sas.
„Autoportret” de Tia Peltz.
„La discotecă”
1972 se deschide cu o nouă expoziție personală, organizată la Galeria Simeza din București.
Ziarul „Munca” publică sub semnătura publicistului Marin Stoian, o „Cronică Plastică”
dedicată expoziției de la Galeria Simeză.
dedicată expoziției de la Galeria Simeză.
3 februarie 1972, revista „Albina”, desenul „Orient 3”.
Revista „Luceafărul”, desen cu tema „Iubire”, 1972.
Revista „Luceafărul”, desen cu tema „Iubire”, 1972.
La 1 octombrie 1973, revista „Albina” publica o frumoasă lucrare – „Mama cu copii” –
un manifest închinat maternității, copiilor.
un manifest închinat maternității, copiilor.
„România literară” din 25 octombrie 1973, publică un articol semnat de Tia Peltz,
ilustrat cu un trup de femeie pe care fiecare îl poate interpreta așa cum dorește, orice variantă este corectă.
ilustrat cu un trup de femeie pe care fiecare îl poate interpreta așa cum dorește, orice variantă este corectă.
1974, revista „Albina”, articol ilustrat cu o femeie fantastică, dintr-un ciclu mai puțin
expus și menționat, dar care i-a fost foarte drag Tiei Peltz.
expus și menționat, dar care i-a fost foarte drag Tiei Peltz.
„Contemporanul”, 1974.
Volumul „De la lume adunate”, este comentat scurt și de Tia Peltz,
în „Informația Bucureștiului” din 2 februarie 1974.
în „Informația Bucureștiului” din 2 februarie 1974.
1 iunie 1974, săptămânalul „Luceafărul” publică un cap de copil, ce ilustrează un text de Tudor Arghezi.
„Compoziție” publicat de „România literară”.
1975 începe cu articolul „Copiii nostri – dragostea și răspunderea noastră” ilustrat pentru „Scânteia”
cu un cap de copil, un micuț ciufulit, cu obrajii bucălați și ochii mari și negri.
cu un cap de copil, un micuț ciufulit, cu obrajii bucălați și ochii mari și negri.
„Luceafărul” publica o lucrare din ciclul „Cârciumi”.
Tot în „Luceafărul” se publică și lucrarea din ciclul „Târg de oale”.
No Caption
Ziua de 1 iunie îi oferă prilejul Tiei Peltz să publice în „Scânteia” un nou portret de copil.
29 ianuarie 1977, „Luceafărul” publică sub semnătura Florenței Albu,
un articol despre o nouă expoziție Tia Peltz, articol ilustrat cu lucrarea „Maternitate”.
un articol despre o nouă expoziție Tia Peltz, articol ilustrat cu lucrarea „Maternitate”.
„România literară” marchează expoziția din 1977 publicând o reproducere a lucrării „Copil cu basma verde”.
„La fotograf”
„La spectacol”
„Ploaia”
1 iunie 1978, „Scânteia” ilustrează articolul „Mlădițe” cu un nou desen Tia Peltz.
„Doctorița”
Din ciclul „Copiii noștri – copiii patriei”.
Din ciclul „Copiii noștri – copiii patriei”.
Din ciclul „Copiii noștri – copiii patriei”.
