Prima etapă de creație a Tiei Peltz acoperă perioada 1943-1960. Observăm trecerea treptată a artistei de la un realism tipic, puternic ancorat în acest stil pictural, la o eliberare din chingile impuse și adoptarea unor linii noi.
Preocupată de zona copii – tineret, la 18 mai 1948 publică în Suplimentul “Flacăra”, tot sub numele de Ernestina Peltz,
desenul unei tinere care poartă cu mândrie pe piept înscris “UTM”.
desenul unei tinere care poartă cu mândrie pe piept înscris “UTM”.
„Nuntă la chiaburi”, și „Pioniera”, ilustrații pentru un articol scris de Lelia Rudașcu,
11 noiembrie 1949, revista „Contemporanul”.
11 noiembrie 1949, revista „Contemporanul”.
În 1951, din ciclul „Chipuri de muncitori”, este publicat un grup de cinci portrete
proletcultiste extraordinar de expresive.
proletcultiste extraordinar de expresive.
La 8 august 1953, în Revista „Rezervele de muncă” găsim lucrarea
„Portretul strungarului Batistă”.
„Portretul strungarului Batistă”.
În 1954 Tia Peltz participă la Expoziţia republicană de grafică cu lucrarea
„Portretul maestrului V. Maximilian” reprodusă imediat în revista „Flacăra”.
„Portretul maestrului V. Maximilian” reprodusă imediat în revista „Flacăra”.
În revista „Flacăra” din 15 iulie 1954, apare lucrarea „Sunt orb”.
În octombrie 1954, revista de cultură „Contemporanul”, publică sub titlul cu litere de şchioapă
“DIN PLASTICA NOASTRĂ” trei chipuri a trei români, posibil de etnie maghiară.
“DIN PLASTICA NOASTRĂ” trei chipuri a trei români, posibil de etnie maghiară.
În numărul din 15 noiembrie 1955, revista „Flacăra” îi dedică Tiei Peltz un colț de pagină intitulat firesc
„Șantier plastic” în care apar portretele a trei personaje, extrase din trei generații ale arealului muscelean.
„Șantier plastic” în care apar portretele a trei personaje, extrase din trei generații ale arealului muscelean.
“Schițele dintr-o documentare” publicate în „Contemporanul”.
Portretul lui Gheorghiță, meșter în strigături.
Portrete în ciclul “Copii ai întovărăşiţilor din Dâmbovicioara”
publicate în „Gazeta literară” din 12 aprilie 1955.
publicate în „Gazeta literară” din 12 aprilie 1955.
George Enescu, portret publicat în 1956 cu ocazia împlinirii a
75 de ani de la nașterea marelui muzician.
75 de ani de la nașterea marelui muzician.
Acelaşi an, 1956, îi oferă Tiei Peltz, probabil, prima copertă a unei reviste importantă tocmai pentru că se intitula “ÎNDRUMĂTORUL CULTURAL” – nr.8-1956.
Realizată în 1954, lucrarea reprodusă pe prima copertă, are în prim plan două tinere îmbrăcate în minunatele costume populare româneşti.
Realizată în 1954, lucrarea reprodusă pe prima copertă, are în prim plan două tinere îmbrăcate în minunatele costume populare româneşti.
Premergătoare unui ciclu superb ce s-a conturat în creaţia Tiei Peltz, pagina oferită acesteia de revista „Flacăra” la
15 aprilie 1956 reproduce câteva desene realizate cu prilejul vizitei la Bucureşti a Circului de stat nr.1 din Varşovia.
15 aprilie 1956 reproduce câteva desene realizate cu prilejul vizitei la Bucureşti a Circului de stat nr.1 din Varşovia.
Tot 1956 este anul în care Tiei Peltz i se publică o primă selecţie de figuri de copii.
Gazda e tot revista „Flacăra”, revistă în care îi este dedicată o nouă pagină, intitulată de această dată “INSTANTANEE…”.
Gazda e tot revista „Flacăra”, revistă în care îi este dedicată o nouă pagină, intitulată de această dată “INSTANTANEE…”.
În 1957, pe 3 februarie, au avut loc alegeri pentru Frontul Democraţiei Populare care a obţinut 98,88% din sufragii. Dar cine erau candidaţii? Revista Flacăra pare să fi fost portdrapelul de moment al campaniei electorale şi în acest context publică patru portrete de candidat, realizate de Tia Peltz, în mod vădit cu mesaj ţintit, pentru a aduce în prim plan patru categorii sociale reprezentative.
Portretul medicului Alexandrina Ştefănescu – candidat în circumscripţia electorală nr. 226, are cele mai mici dimensiuni în pagină, anume aproximativ 8/6 cm.
Portretul Gherghinei Dumitrașcu, muncitoare la fabrica de pâine Pionierul, a crescut corespunzător pâinii pe care o prezintă cititorului/privitorului:
15/10 cm adică aproape dublu faţă de reprezentantul sănătăţii.
Portretul Gherghinei Dumitrașcu, muncitoare la fabrica de pâine Pionierul, a crescut corespunzător pâinii pe care o prezintă cititorului/privitorului:
15/10 cm adică aproape dublu faţă de reprezentantul sănătăţii.
Dimensiunile cresc şi pentru următorul portret prezentat – Ion Gheorghe, mecanic la atelierele centrale ITB. Mecanizarea,
industrializarea pe care o reprezintă îi dau dreptul la o reproducere de aproximativ 20/15 cm.
Lucia Mereoiu, directoarea Şcolii medii mixte nr.1 primeşte cel mai mult spaţiu în pagină, portretul său având dimensiunile de aproximativ 25/16 cm.
industrializarea pe care o reprezintă îi dau dreptul la o reproducere de aproximativ 20/15 cm.
Lucia Mereoiu, directoarea Şcolii medii mixte nr.1 primeşte cel mai mult spaţiu în pagină, portretul său având dimensiunile de aproximativ 25/16 cm.
Datorită contribuţiei sale substanţiale la planurile editoriale ale unor ziare şi reviste, Tia Peltz a fost răsplătită în anul 1957 şi cu înserarea a două dintre desenele ei, într-o publicaţie destinată propagandei româneşti în spaţiul de dincolo de Cortina de fier. Este vorba despre revista „Roumanie Nouvelle” care îi publică două desene din ciclul „Circ”.
Desene din ciclul „Circ”, 1957.
Luna mai a aceluiaşi an i-a prilejuit Tiei Peltz să publice în revista Săteanca şase chipuri de copii, unul mai expresiv decât celălalt. Fiecare portret are ceva indefinibil, capabil să surprindă atât frumuseţea acestei vârste cât şi frumuseţea în sine a trăsăturilor fiecăruia. Toate şase sunt parte din primul ciclu intitulat „Copii”, ciclu care se constituie într-unul dintre cele mai frumoase ale artistei.
Revista „Săteanca”, mai 1957.
Revista „Săteanca”, mai 1957.
Portretul publicat de revista Viaţă Nouă, 1957.
Anul 1958 îi aduce Tiei Peltz bucuria primei expoziţii personale.
Organizată sub egida Uniunii Artiștilor Plastici din R.P.R. – Fondul Plastic, aceasta este
găzduită de sala „Nicolae Cristea” din str. Brezoianu nr. 23-25, între 25 mai și 14 iunie.
găzduită de sala „Nicolae Cristea” din str. Brezoianu nr. 23-25, între 25 mai și 14 iunie.
No Caption
No Caption
„Portret de vietnameză”
„Baciul Urdei”
No Caption
În ianuarie 1958, „Flacăra” a publicat lucrarea „Bătrân șezând”.
7 aprilie 1958, „Gazeta literară” îi publică Tiei Peltz lucrarea intitulată „Ramadan”
„Măgar”. Portret fabulă, 14 iunie 1958, revista „Flacăra”.
„Câine”. Portret fabulă, 14 iunie 1958, revista „Flacăra”.
„Elefant”. Portret fabulă, 14 iunie 1958, revista „Flacăra”.
„Maimuță”. Portret fabulă, 14 iunie 1958, revista „Flacăra”.
„Vițel”. Portret fabulă, 14 iunie 1958, revista „Flacăra”.
„Bufniță”. Portret fabulă, 14 iunie 1958, revista „Flacăra”.
„Uliu”. Portret fabulă, 14 iunie 1958, revista „Flacăra”.
Portrete fabulă.
Iulie 1958 – revista „Flacăra” îi pune la dispoziție Tiei un spațiu generos
pentru textul și ilustrațiile „Cu penelul prin Deltă”.
pentru textul și ilustrațiile „Cu penelul prin Deltă”.
La 2 august 1958, revista „Flacăra” publică într-un context ce nu îl cunoaştem,
un portret de bărbat cu chipul strâmbat de ură cu care priveşte spre „stânga”.
un portret de bărbat cu chipul strâmbat de ură cu care priveşte spre „stânga”.
În octombrie, pentru revista „Luceafărul”, Tia Peltz oferă o scenă din fabrica de sticlă de la Bucureşti,
scenă în care în prim plan apare o femeie muncitoare, cu trăsături mai apropiate de Matiușka decât de frumuseţea feminină autohtonă.
scenă în care în prim plan apare o femeie muncitoare, cu trăsături mai apropiate de Matiușka decât de frumuseţea feminină autohtonă.
Noiembrie o prezintă din nou pe Tia Peltz în paginile „Luceafărului”, cu una dintre cele mai
frumoase lucrări din ciclul „Copii”, anume „Pif – fruntaşul grădiniţei din Lunca (Muscel)”.
frumoase lucrări din ciclul „Copii”, anume „Pif – fruntaşul grădiniţei din Lunca (Muscel)”.
Tot decembrie 1958, în ziua a treisprezecea, zi fără ghinion pentru Tia Peltz,
este publicată în cotidianul „Scânteia”, lucrarea “Prima zi de şcoală”.
este publicată în cotidianul „Scânteia”, lucrarea “Prima zi de şcoală”.
Desen din ciclul „Ororile războiului”, publicat în revista „Flacăra” în decembrie 1958.
„Sfadă misogină”, 1959, revista „Flacăra”.
„Pe spuse, pe văzute și pe auzite”, coperta revistei „Flacăra”, 21 februarie 1959.
Femeie ținând pe umărul drept o fetiță, desen publicat pe 8 martie 1959 în „Scânteia”.
„Alegere de servitoare (din ciclul „Vremuri de altădată)”
este o lucrare apărută la 23 mai tot în ziarul „Scânteia”.
este o lucrare apărută la 23 mai tot în ziarul „Scânteia”.
Un nou desen înfățișând îmbrățișarea dintre mamă și fetița sa, publicat în „Flacăra”
Din ciclul „Vremuri de altădată”, publicat în revista „Luceafărul”
face parte și desenul femeii ce spală podele cu o perie de paie.
face parte și desenul femeii ce spală podele cu o perie de paie.
„Pregătire pentru horă” , desen publicat în „Gazeta Literară”, 1959.
„În stâna cooperativei de la muntele Colț”, desen publicat în „Luceafărul” la sfârșitul anului 1959.
La 11 mai 1960 , „Gazeta Literară” publică unul dintre cele mai puternice desene ale Tiei Peltz din
ciclul „Orori fasciste”. Este vorba de cel intitulat „Eichman și acuzatorii lui” .
ciclul „Orori fasciste”. Este vorba de cel intitulat „Eichman și acuzatorii lui” .
No Caption
1960, la 12 noiembrie, revista „Flacăra” reproduce două lucrări în acuarelă
și una în alb negru, valoarea recunoscută a artistei fiind rasplatită cu o pagină întreagă.
și una în alb negru, valoarea recunoscută a artistei fiind rasplatită cu o pagină întreagă.
Portretul dramaturgului și romancierului Mihail Sorbul, „Gazeta Literară”, 20 octombrie 1960.
Desene din ciclul „Ororile războiului”, „Gazeta Literară”, 20 octombrie 1960.
