1 martie

Mărțișorul este un vechi obicei cu caracter lunar și feminin, răspândit pe tot teritoriul României. În anul 2017 a fost înscris de UNESCO în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității în urma candidaturii unui dosar multinațional (Cultural Practices Associated to the 1st of March – România, Bulgaria, Macedonia, Republica Moldova).

Inițial, șnurul împletit dintr-un un fir roșu și unul alb, era confecționat de femei și oferit în familie și în comunitate, dăruit în principal persoanelor de sex feminin.

Astăzi, este dăruit de bunici/părinți/nași copiilor pentru a fi sănătoși, de flăcăi fetelor pentru a fi frumoase și drăgăstoase, de bărbați femeilor, de copii mamelor, bunicilor, rudelor, de fete și femei altor fete și femei. De remarcat, că în unele zone din Moldova și Transilvania este dăruit și bărbaților.

Mărțișorul este strâns legat de Dochia, cea dintâi zi de primăvară. În ziua de Dochia, se face mărțișor: un fir de mătase sau lână roși împletită cu un alt fir alb. Tradiția vine din legenda Babei Dochia, care spune că, mergând cu oile la munte, aceasta a luat cu ea și un caier de lână și a tors un fir roșu și unul alb, pe acre le-a unit, simbolizând astfel funia anului.

Mărțișorul/Marțul/Mărțugul/Mărțiguşul tradițional este o amuletă alcătuită dintr-un bănuț de argint prin care trece șnurul, și ale cărui culori simbolizează:

albul: puritatea începutului,
roșul: atribut al vitalității (sănătate, frumusețe sau iubire), dar și victoria soarelui asupra frigului, marcându-se renașterea naturii.

Se poartă la mâna stângă sau în piept, aproape întreaga lună, după care se leagă de ramura înmugurită a unui pom roditor. Se spune că dacă pomul nu rodește în acel an, e semn rău. De asemenea, mărțișorul poate fi purtat până la sosirea berzelor când se spune: „Na-ți negrețile și dă-mi albețele!”

În credința populară, Mărțișorul are o funcție magică, protectoare într-un prag temporal important – primăvara, și o funcție festivă, care marchează o dată importantă din calendarul popular, căci el este supranumit Cap de primăvară. Se prindea în coarnele animalelor sau la intrările în gospodărie, în casă sau în grajd, în credința că poate asigura sănătatea în anul vegetațional și agrar ce urma.

Mărțișorul are o semnificație afectivă aparte, de împărtășire a bucuriei începutului primăverii și de comunicare a afecțiunii pentru persoanele cărora li se dăruiesc mărțișoare.

Astăzi, semnificațiile principale ale Mărțișorului sunt de natură simbolică. Amuleta care însoțește șnurul particularizează mesajul simbolic și alegoric al mărțișorului (floarea – frumusețea, coșarul și potcoava – purtătoare de noroc).
Păstrarea și transmiterea obiceiului de a dărui și primi acest simbol al sosirii primăverii este încurajată prin învățare informală, în cadrul familiei, în ateliere de creație, în cercuri și programe școlare.

Surse: Simion Florea-Marian, Sărbătorile la români, volumul I, Editura Fundației Culturale Române, 1994;
1 MARTIE – Mărțișor, <https://patrimoniu.ro/utile/item/421-1-martie-martisor>, 22 februarie 2022.