4 decembrie
Ziua de 4 decembrie, în calendarul creștin ortodox, prăznuiește pe Sfânta Mare Muceniță Varvara sau Barbura. Împreună cu zilele de 5 decembrie – sărbătorirea Cuviosului Sava cel Sfințit și 6 decembrie – Sfântul Ierarh Nicolae, sunt trei zile de nedespărțit, denumite Borboase sau Zilele bubatului. În unele credințe, Sfânta Varvara ar fi sora Sfântului Nicolae, iar altele se consideră că Sfântul Sava și Sfânta Varvara ar fi părinții Sfântului Nicolae
Varvara este și zâna minerilor, din care pricină nimeni nu intră în mină în ziua sărbătorii sale; se crede că Varvarei îi plac petrecerile, glumele și cântecul, pentru că un blestem o ține închisă în cărbune și numai o zi pe an răsuflă și se bucură și ea. De asemenea, se spune că una dintre cele trei stele care stau lângă lună este Sfânta Varvara, care, împreună cu celelalte, apără lumea de Antihârț, acesta din urmă căutând să mănânce astrul nopții provocând astfel întunecime
Ziua este ținută în special de femei, nepunându-se mâna pe nimic, pentru că acelea care lucrează în această zi nu se mai curăță de bube tot anul, mai ales de cele dulci. Ca să nu le iasă bube, dis-de-dimineață, pe nespălate și nemâncate, toți ai casei își fac semnul crucii pe față cu miere de albine; se spune că acela care muncește în această zi se bubează.
În Țara Oltului, se fac plăcințele după câți copii vii și morți sunt într-o familie și se dau de pomană, dar nu se dă copiilor de mâncare în această zi pâine dospită (crescută) și fasole, pentru că fac bube, crescute ca pâinea și multe ca fasolea.
Femeile care au copii fac două turte din care una se pune la streașina casei, pentru ca Vărsatul, care trece pe uliță, să se abată, să mănânce și să plece mai departe. Copiii sunt unși cu miere sau cu sirop de dulceață, ca să fie feriți de vărsat (variolă sau varicelă), sau, dacă au contractat deja boala, bubele să nu fie dureroase.
Se mai crede că, dacă intră cineva în casă în această zi și nu are gând bun, familiei îi va merge rău la vite, păsări, chiar este posibil să moară copiii.
În zona Iașului, se consideră că dacă ramurile de pomi fructiferi, puse în vase în ziua Sfintei Mare Mucenițe Varvara, înfloresc până în Duminica Floriilor, este semn de an bogat.
Surse:
Romulus Antonescu, Dicționar de simboluri și credințe tradiționale românești, Editura cIMeC – Institutul de Memorie Culturală, 2009;
Obiceiuri tradiționale din România – Sărbători în imagini. Album, Centrul Național pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, 2006;
Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român, Editura Paideia, București, 2001;
Ion Ghinoiu, Mitologie română: dicţionar, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2013;
Rodica Colta, Sărbători și datini de peste an. O anchetă transfrontalieră asupra culturii tradiționale, Editura Etnologică, 2017;
Irina Nicolau, Ghidul sărbătorilor românești, Editura Humanitas, 1998.