Cântecele de stea sunt un tip de text folcloric interpretat de grupurile de copii în ziua de 24 decembrie (Ajunul Crăciunului) în contextul obiceiului numit „Steaua”. Ceata de copii urmează un traseu ce include toate casele gospodarilor din sat, purtând icoana Maicii Domnului, pe o stea împodobită care este purtată în vârful unei prăjini.
303 colinde cu text și melodie, culese și notate de Sabin Drăgoi, 2010, https://biblioteca-digitala.ro.
Steaua sus răsare,
Ca o taină mare;
Steaua străluceşte,
Şi lumii vesteşte:
Că Maică curată,
Prea nevinovată,
Fecioara Maria,
Naşte pe Messia.
Magii cum auziră,
Steaua şi-o porniră.
Mergând după rază,
Pe Christos să-l vază.
Şi dacă veniră,
Îndată-l găsiră.
La dânsul intrară,
Şi se închinară.
Cu daruri gătite
Lui Christos menite,
Luând fiecare,
Bucurie mare.
Care bucurie,
De azi să ne fie,
De la tinereţe.
Pân’la bătrâneţe.
Tudor Pamfile, Sărbătorile la români, editura Saeculum I.O., 1997.
Steaua de sus răsare,
Cu cea taină mare,
Și steaua dă raze,
La maghi luminează;
Și maghii grăiesc
Grai filozofesc;
Că tu ești proorocită
De Varlam vestită,
Că de când pământul
S-a născut cuvântu,
Născând pe Hristos,
Lumii de folos.
Că a ta ivire
Ne-nvață întocmire;
Că nouă ne scrie,
La astronomie,
Că s-a născut jos
Împăratul Hristos,
Din cetatea lui David,
Pilde arătând.
Și dac-au văzut
S-au călătorit
Și-ndat-au aflat
Pe cel ce-au cătat,
Și i s-au închinat
Ca la un mare împărat
Cu daruri în mâini țiind
Lui Hristos cântând:
– Cucoane împărate
Și prealuminate,
și din ce chip ești venit?
Din fecioară te-ai născut,
Din fecioară curată
Și prealuminată.
Pentru aceea ne rugăm
Ca și de la noi
Să primești darul lumesc
Și pe cel dumnezeiesc.
Iar de-acum pân’ la vecie
Mila Domnului să fie
Tuturor cu bucurie,
Și cu mare veselie.