
30 mai -28 iulie
Numit și Postul de vară sau Postul Cinzecimii, Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel are o durată variabilă, începutul lui fiind fixat în funcție de data celebrării Înverii Domnului, sărbătoare cu dată mobilă, de regulă în lunea de după Duminica Tuturor Sfinților, care este prima duminică după Rusalii.
În anii în care Învierea este prăznuită mai târziu de 1 mai, nu mai rămân suficiente zile de post, așa cum s-a întâmplat în anii 1945 și 1956, când Duminica Tuturor Sfinților a fost după data de 29 iunie, sau în anul 1983 când postul Sâmpetrului a durat doar două zile (27-28 iunie).
Pentru a calcula durata postului Sâmpetrului, se poate folosi regula generală: câte zile sunt de la data Invierii (inclusiv), din anul respectiv, până la 3 mai, atatea zile va dura postul. Dat fiind faptul că Învierea Domnului nu se sărbătorește mai devreme de 4 aprilie, Postul Sâmpetrului începea cel mai devreme la data de 30 mai.
În această perioadă se ține post pentru sănătate la oameni şi vite şi apărare de foamete şi grindină.
Limita maximă a începerii postului
Surse:
Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român, Editura Paideia, București, 2001;
Ion Ghinoiu, Sărbători și obiceiuri românești, Editura Elion, București, 2002;
Artur Gorovei, Credinţi şi superstiţii ale poporului român, editura Grai şi Suflet – Cultura Naţională, Bucureşti, 1995;
Tudor Pamfile, Sărbătorile la români, Editura Saeculum I.O., Bucureşti, 1997;
Romulus Antonescu, Dicţionar de simboluri şi credinţe tradiţionale româneşti, Tipo Moldova, 2016;
Irina Nicolau, Ghidul sărbătorilor românești, Editura Humanitas, 1998;
Ion Ghinoiu, Mitologie română: dicţionar, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2013.
Marcel Olinescu, Mitologie românească, editura 100+1 Gramar, Bucureşti, 2004;
Ovidiu Bîrlea, Mică Enciclopedie a poveștilor românești, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976;
Elena Niculiţă-Voronca, Datinele şi credinţele poporului român adunate şi aşezate în ordine mitologică, Editura Polirom, Iaşi, 1998.