ziua de Paști

Obiceiuri și tradiții

Spălatul ritual

În dimineaţa zilei de Paşti oameniii e bine să te speli pe faţă cu apă în care s-au pus un ou roşu şi un ban de argint. Oul se pune pentru ca oamenii să fie sănătoşi şi rumeni la faţă ca acesta iar banul ca să le meargă bine şi să fie curaţi ca argintul.
Oul roşu mai simbolizează sângele lui Iisus iar banii de argint monedele cu care Iuda l-a vândut.

Ciocnitul ouălor roşii

În unele zone, oamenii se adună în curtea bisericii ca să ciocnească ouăle, urmând diferite reguli. Ouăle sunt examinate cu atenţie şi se alege oul cu coaja cea mai puternică (oul de găină are coaja cea mai subţire).

Oul care se sparge îi rămâne celui care are oul întreg. Uneori copii ciocnesc ouăle pe bani: cel cu oul spart îi dă un bănuţ celui cu oul întreg.

Bricelatul, Alegerea craiului, Plugarul

În această zi se alege feciorul care a ieşit primul cu plugul la arat. Flăcăul ales drept crai este dus pe braţe cu alai până la râu, unde tinerii ameninţă că îl vor arunca în apă. Dacă nu promite o anumită cantitate de băutură, flăcăul va fi aruncat în apă.

După aceasta este adus pe braţe până la biserică şi este aşezat pe un scaun numit „scaunul judecătoriei” de unde poate începe judecata celor vinovaţi.

Junii Braşovului

Ceata se constituie de Bunavestire sau de Florii iar în ziua de Paşti după ce au asistat la Vecernie, începe hora junilor.

În timpul jocului vătaful apoi armaşii şi junii aruncă de câte trei ori buzduganul. În schimbul unei taxe, îşi pot încerca norocul la aruncarea buzduganului şi alte persoane.

A doua zi, însoţiţi de lăutari, colindă pe la casele cu fete mari, pentru a aduna ouă roşii şi bani sau vin pentru masa junilor la care va participa întreaga colectivitate.

Ceata îşi continuă activitatea până în Duminica Tomei.

Credințe și superstiții

  • cine moare în ziua de Paşti sau în Săptămâna Luminată va merge direct în Rai deoarece în această perioadă porţile Iadului sunt închise;
  • de Paşti cine merge la biserică pune în sân un ou roşu ca să fie totdeauna rumen la faţă;
  • se spune că toţi cei care ciocnesc ouă roşii unul cu altul se vor vedea pe lumea cealaltă;
  • omul al cărui ou se sparge mai repede este mai slab şi va muri mai curând;
  • cojile ouălor roşii nu se aruncă afară în ziua de Paşti pentru că se duce norocul;
  • fetele mari şi flăcăii tineri se uită în apa din fântână când se întorc de la slujbă, ca să fie frumoşi tot anul;
  • cine mânăncă în ziua de Paşti caş, va fi tot anul alb la faţă;
  • în ziua de Paşti e bine să se consume întâi carne de peşte sau de pasăre, pentru ca oamnii să fie iuţi ca peştii şi uşori ca păsările în anul ce urmează;
  • de o parte şi alta a pragului casei se pune o glie de iarbă verde ca să fie belşug în casă;
  • usturoiul sfinţit în această zi împreună cu smirnă şi busuioc este folosit de fete ca să fie plăcute şi apărate de farmece;
  • usturoiul şi busuiocul acestea, semănate ca să se înmulţească, sunt bune de leac;
  • cu lumânarea de la Înviere se înconjoară casa ca să fie protejată. Lumânările de la Înviere se păstrează tot anul şi se aprind pe timp de furtună, inundaţii, fulgere;
  • cine doarme în această zi, va avea viermi în straturi;
  • în ziua de Paşti nu se mătură pentru că face grâul secară;
  • nu se cerne în ziua de Paşti deoarece din tărâţe se fac lăcuste care vor ataca culturile;
  • cine vrea să ştie dacă va avea noroc, să ia un ou roşu sfinţit din ziua de Paşti şi să-l păstreze până la Paştele următor. Dacă oul e plin înăuntru, e cu noroc, dacă e gol, nu;
  • cine vrea să aibă noroc la pescuit, ia o bucăţică de anafură şi o aruncă în apă ca să prindă tot anul peşte;
  • dacă plouă în ziua de Paşti, perioada până la Rusalii va fi ploioasă. Dacă bate grindina, anul va fi îmbelşugat.

Surse:

  • Ion Ghinoiu, Sărbători şi obiceiuri româneşti, editura Elion, 2002.
  • Artur Gorovei, Credinţi şi superstiţii ale poporului român, editura „Grai şi Suflet – Cultura Naţională”, Bucureşti, 1995.
  • Elena Niculiţă-Voronca, Datinele şi credinţele poporului român adunate şi aşezate în ordine mitologică, vol. I, II, editura Polirom, Iaşi, 1998.
  • Marcel Olinescu, Mitologie românească, editura 100+1 Gramar, Bucureşti, 2004.
  • Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român, editura Paideea, 2001.
  • Tudor Pamfile, Sărbătorile la români, ediţie îngrijită de Iordan Datcu, editura Saeculum I.O., 1997.
  • Narcisa Alexandra Ştiucă, Sărbătoarea nostră cea de toate zilele, volumul II, editura Cartea de Buzunar, 2006.
  • Ofelia Văduva, Paşi spre sacru. Din etnologia alimentaţiei româneşti, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1996.