Sărbătorit în fiecare an pe 18 aprilie, evenimentul este un prilej de a celebra și promova patrimoniul imobil și de a spori gradul de conștientizare în ceea ce privește diversitatea, relevanța, vulnerabilitatea, dar și nevoile și beneficiile conservării sale.

În contextul în care Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor – ICOMOS (International Council on Monuments and Sites) elaborează un plan de acțiune pentru dezvoltarea capacităților în domeniul „patrimoniului rezistent la dezastre și conflicte” și, de asemenea, se pregătește să celebreze cea de-a 60-a aniversare a Cartei de la Veneția (31 mai 2024), suntem invitați să reflectăm asupra moștenirii noastre comune din acest act și să ne orientăm spre viitor, întrebându-ne cum s-au schimbat astăzi nevoile practice ale protejării patrimoniului.

Carta de la Veneția pentru Conservarea și Restaurarea Monumentelor și Siturilor a apărut în 1964, la două decenii după Al Doilea Război Mondial, într-o eră care promitea progres nelimitat și dezvoltare economică. Șase decenii mai târziu, ne confruntăm cu o urgență climatică, un număr tot mai mare de dezastre naturale, precum și conflicte care distrug situri culturale și dislocă comunități la scară masivă. Care mai este rolul Cartei de la Veneția în aceste timpuri tumultoase? Este Carta de la Veneția încă potrivită pentru scopul său?

„𝐼𝑛𝑡𝑒𝑛𝑡̦𝑖𝑎 𝑖̂𝑛 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑒𝑟𝑣𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑠̦𝑖 𝑟𝑒𝑠𝑡𝑎𝑢𝑟𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑚𝑜𝑛𝑢𝑚𝑒𝑛𝑡𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑎 𝑙𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑡𝑒𝑗𝑎 𝑛𝑢 𝑚𝑎𝑖 𝑝𝑢𝑡̦𝑖𝑛 𝑐𝑎 𝑜𝑝𝑒𝑟𝑒 𝑑𝑒 𝑎𝑟𝑡𝑎̆ 𝑑𝑒𝑐𝑎̂𝑡 𝑐𝑎 𝑑𝑜𝑣𝑒𝑧𝑖 𝑖𝑠𝑡𝑜𝑟𝑖𝑐𝑒” (Articolul 3), protejându-le în „𝑚𝑜𝑑 𝑝𝑒𝑟𝑚𝑎𝑛𝑒𝑛𝑡” (Articolul 4).

Textul integral al Cartei de la Veneția se regăsește în Biblioteca Digitală a Publicațiilor Culturale.

Institutul Național al Patrimoniului are un rol important în restaurarea și conservarea monumentelor și siturilor prin Programul Național de Restaurare (PNR) și prin programul Timbrul Monumentelor Istorice, și desfășoară permanent activități de documentare, cercetare și inventariere a patrimoniului cultural.

Vă invităm să descoperiți mai multe informații despre patrimoniul cultural pe site-ul nostru sau să interacționați cu monumente și situri replicate 3D pe platforma Sketchfab. Mai mult, puteți explora Repertoriul Arheologic Național (RAN), unde regăsiți date științifice privind siturile arheologice de pe teritoriul României.

Consultați legislația națională în domeniul protejării patrimoniului cultural.