„Vasăzică zburăm!”, îi scria Aurel Vlaicu lui Romulus Boca în 8 februarie 1910. Și, într-adevăr, 4 luni mai târziu avea loc primul zbor al lui Aurel Vlaicu de pe Dealul Cotroceni.
Vlaicu s-a născut la Binținți (astăzi denumit Aurel Vlaicu), în județul Hunedoara, în 19 noiembrie 1882. A fost un inginer român, inventator și pionier al aviației române și mondiale, școlit la Universitatea tehnică de la Budapesta, iar apoi la Universitatea Technische Hochschule din München, de unde și-a obținut diploma de inginer în anul 1907.
Un an mai târziu, Aurel Vlaicu se întoarce în comuna natală, unde construiește un planor cu care efectuează mai multe zboruri atât în Binținți, cât și la Orăștie și Brașov. Ulterior, în 1909, se mută la București, unde prin intermediul lui Octavian Goga îi cunoaște pe primul ministru Ionel Brătianu și pe miniștrii Spiru Haret și V. Morțun, cărora le vorbește despre invenția lui.
După o serie de demonstrații cu aeromodelul conceput, este angajat ca inginer diurnist în cadrul Arsenalului Armatei din Dealul Spirii, unde a avut la dispoziție un atelier și muncitori care să-l ajute să construiască avionul. Motorul, însă, a fost comandat de la Paris și avea 50 CP (cai putere).
După mai multe încercări nereușite, la data de 17 Iunie 1910, avionul s-a ridicat de la sol și a zburat circa 50 de metri la o înălțime de 3-4 metri, aterizând apoi ușor. Astfel, a avut loc primul zbor al lui Aurel Vlaicu cu aparatul proiectat de el și construit în România, acum 111 ani.
Despre Aurel Vlaicu și despre activitatea sa, puteți citi din Biblioteca Digitală a Publicațiilor Culturale.
În Baza de date a bunurilor culturale mobile clasate puteți vedea documente de corespondență trimise de către Aurel Vlaicu, precum adresa către ministrul Afacerilor Străine, Titu Maiorescu, în care îi solicită să intervină diplomatic pentru a putea realiza zboruri în Turcia.