Anul 2024 marchează 200 de ani de la nașterea lui Avram Iancu, cunoscut drept “Crăișorul Munților” și unul dintre cei mai importanți lideri ai Revoluției de la 1848 din Transilvania. Pentru a celebra această ocazie, anul 2024 a fost declarat oficial “Anul Avram Iancu” prin prin Legea nr. 223/2023, promulgată de președintele României. În acest an aniversar, diverse instituții publice și organizații culturale au organizat evenimente și manifestări dedicate memoriei și activității lui Avram Iancu. Acestea includ expoziții, conferințe, spectacole și alte activități menite să aducă un omagiu acestui erou național.
Avram Iancu s-a născut în 1824 în Vidra de Sus și a devenit un simbol al luptei pentru drepturile și libertățile românilor transilvăneni. El a jucat un rol crucial în Revoluția de la 1848, conducând moții din Munții Apuseni și luptând pentru emanciparea națională și socială a românilor. Revoluționarii români doreau recunoașterea națiunii române în cadrul Imperiului Habsburgic precum și recunoașterea limbii române ca și limbă oficială în cadrul imperiului, alături de cea germană și de maghiară. De asemenea doreau drepturi politice pentru români și reforme sociale pentru îmbunătățirea condiției țăranilor români. Revoluția românilor din Transilvania devine o revoluție națională mai ales din cauza mișcărilor autorităților revoluționare maghiare care declaraseră alipirea Ardealului la Ungaria fără a ține cont de voința celorlalte națiuni transilvănene, respectiv românii și sașii, și prin faptul că nu recunoșteau decât o singură națiună în Ardeal, respectiv cea maghiară.
Tânărul cancelist (funcționar) subordonat pronotarului Tablei regești de la Târgu Mureș (Tabula Regia sau Marosvásárhelyi Királyi Tábla, era instanța judecătorească supremă din Transilvania), a reușit să mobilizeze români transilvăneni să lupte pentru drepturile lor politice în Imperiul Habsburgic și împotriva abuzurilor autorităților maghiare. Avram Iancu se remarcă de la prima adunare națională de la Blaj, din 18/30 aprilie 1848, unde cei mai mulți dintre cei 4000 de participanți erau moți aduși chiar de el. Alături de alți lideri revoluționari transilvăneni se ocupă și de organizarea Marii Adunării Naționale de la Blaj, din 3/15 mai 1848, unde se dă citire „Petițiunii Naționale”, în care se expun principalele revendicări ale românilor transilvănei: desființarea iobăgiei, libertatea tiparului și înființarea unor instituții de învățământ în limba română.
După ce programul revoluționar al adunării românilor de la Blaj este respins de Dieta Transilvaniei (se mai numea și Dieta de la Cluj și reprezenta autoritatea legislativă din Principatul Transilvaniei) și de către împăratul austro-ungar și mai ales în contextul tensiunilor crescânde dintre români și autoritățile maghiare, Avram Iancu începe organizarea gărzilor revoluționare românești, între care cea mai cunoscută este Legiunea Auraria Gemina. În timpul conflictelor cu trupele revoluționare maghiare conduse Lajos Kossuth, Legiunea a jucat un rol crucial în apărarea comunităților românești, iar Iancu și gărzile sale au fost implicate în numeroase bătălii și acțiuni de rezistență, devenind astfel simboluri ale luptei pentru libertate și dreptate. Trebuie spus și faptul că atât trupele maghiare cât și cele românești au fost implicate în acțiuni represive în care au făcut numeroase victime.
Avram Iancu a fost reprezentat ca arhetipul eroului național și al sacrificiului iar în istoriografia română mai veche, cinematografie și literatură este înfățișat drept un martir al cauzei naționale a românilor. La crearea acestei imagini, mult mitizate, a contribuit și mișcarea naționalistă, apărută chiar în epoca în care a trăit Avram Iancu, dar ea a fost perpetuată și generațiile următoare, influențând formarea identității românești.
Lucrările istorice mai recente scot la iveală o nouă dimensiune a interpretării vieții sale precum și o reevaluare a evenimentelor din perioada 1848-1849 punând în valoare și alte tipuri de surse istorice, precum cele memorialistice, cercetând documente de arhivă inedite sau tratând evenimentele sau fenomenele din această perioadă printr-o altă abordare, cum ar fi din perspectiva mentalităților. Unele studii precum un Avram Iancu şi (contra)revoluţia românească din Transilvania în 1848-1849, publicat de istoricul Marius Diaconescu în revista Historia chestionează însăși conceptul prin care este identificată acțiunea revoluționarilor români transilvăneni, acesta considerând că acțiunile acestora reprezintă mai degrabă o contrarevoluție întrucât venea ca un răspuns la acțiunile revoluției maghiare. Tot în acest studiu este analizat și programul politic al revoluționarului transilvănean.
Avram Iancu a fost o un capitol foarte important în istoriografia românească. A fost o personalitate extrem de apreciată de contemporani dar și de românii din vremurile noastre. S-au scris și se vor scrie numeroase studii și cărți despre viața și activitatea acestuia. O parte dintre ele le puteți consulta și în Biblioteca Digitală.
În Ghidul Muzeelor și Colecțiilor puteți găsi informații despre muzeele memoriale care surprind câte o parte din viața revoluționarului român. Dacă doriți să vizitați casa lui Avram Iancu de la Incești, de la Câmpeni sau despre complexul de monumente de la Țebea puteți accesa baza de date administrată de noi.
În Baza Bunurilor Culturale Mobile Clasate în Patrimoniul Cultural Național puteți găsi informații despre bunuri culturale clasate în categoria Fond sau Tezaur care i-au aparținut Crăișorului Munților sau care fac referire la perioada în care a trăit. Printre cele mai cunoscute sunt portretul realizat de pictorul Barbu Iscovescu aflat în patrimoniul Muzeului Național de Artă al României și sabia deținută de Muzeul Național de Istorie a României.
Despre evenimentele culturale, expozițiile, conferințele, cursurile sau publicațiile organizate cu ocazia Anului Avram Iancu puteți afla informații pe pagina Evenimente Muzeale, administrată de Direcția Patrimoniu Digital a Institutului Național al Patrimoniului.
O sursă importantă în studierea mitului istoriografic Avram Iancu o reprezintă cărțile poștale. În colecția de cărți poștale Andrei Stomff puteți regăsi o serie de imagini în care sunt reprezentate muzee sau monumente memoriale dedicate Crăișorului Munților, dar și străzi sau piețe urbane care îi poartă numele, dovedind importanța imensă pe care acest personaj istoric a avut-o în perioada comunistă.