Proiectul Repertoriul arheologic al judeţului Botoşani s-a născut dintr-o necesitate mai degrabă „administrativă” decât ştiinţifică. Cele două părţi, care au fost atât „naşi” cât şi părinţi ai acestei lucrări, dr. Octavian Liviu Şovan, consilier superior la Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu a judeţului Botoşani şi Bogdan Şandric, analist-arheolog la CIMEC-Institutul de Memorie Culturală (azi Direcţia Patrimoniu Digital din Institutul Naţional al Patrimoniului) au ajuns să colaboreze în urma dorinţei comune de a contribui la salvarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului arheologic. Cu speranţa că această năzuinţă era una naturală, dar şi reglementată de funcţiile pe care le aveam în instituţiile amintite [1] am hotărât, că pentru a ne îndeplini obligaţiile morale şi legale avem nevoie în mod imperativ de o evidenţă clară, exactă şi cât mai cuprinzătoare a siturilor arheologice, în particular cele din judeţul Botoşani.
Prima etapa a marcat radical evoluţia proiectului. Schimbul reciproc de date pe care l-am iniţiat a avut drept consecinţă o actualizare, minimală însă, a conţinutului înregistrărilor din baza de date a Repertoriului Arheologic Naţional (RAN), dar a şi scos în evidenţă necesitatea unei documentări suplimentare, unei aprofundări a metodelor folosite şi mai ales pe aceea a folosirii unui model standardizat, comun, pentru înregistrarea informaţiilor. Plecând de la dezideratele directe ale bazei de date a Repertoriului Arheologic Naţional (RAN) şi anume crearea unei evidenţe a siturilor arheologice sub forma unei liste de fişe sintetice în care să fie consemnate obligatoriu, tipul de obiectiv arheologic, perioada cronologică în care a existat, descrierea geografică şi administrativă a locului unde se găseşte şi implicit a localizării, exprimate măcar printr-o pereche de coordonate geografice (ideal printr-un set de perechi) cât şi o bibliografie de specialitate, eventual cât mai recentă, am observat că ele nu diferă aproape deloc cu cele ale Direcţiei de Cultură a judeţului Botoşani. Mai mult acestor deziderate se adăuga şi scopul comun al protejării patrimoniului arheologic prin înregistrarea în baza de date RAN a siturilor arheologice conform OG 43/2000 [2], aspect care permitea DJCPNB să reglementeze cercetarea arheologică sau să sancţioneze/împiedice abuzurile sau distrugerile. Ca urmare, în urma a câtorva întâniri atât la Botoşani cât şi la Bucureşti şi a multor ore de convorbiri telefonice am hotărât un format standard de fişă de sit. Completarea fişelor a fost făcută de Octavian Liviu Şovan, autorul de drept al Repertoriului arheologic al judeţului Botoşani, asa cum se regăseşte în varianta tipărită. Lucrarea a fost împărţită pe unităţi administrativ teritoriale (UAT), dispuse alfabetic, în cadrul cărora siturile arheologice au fost organizate numeric, pentru ca identificarea să se facă prin numărul alocat şi localitatea cea mai apropiată ca amplasament din cadrul UAT-ului.
Cea mai dificilă problemă a acestei etape a fost cea a identificării spaţiale şi a cartării siturilor arheologice[3]. Repertoriul Arheologic Naţional a suferit şi suferă în continuare de lipsa localizărilor precise a siturilor arheologice, prin coordonate geografice. În consecinţă am urmărit de-a lungul ultimilor ani, prin proiecte şi activităţi specifice[4], creşterea numărului de situri arheologice ce sunt localizate prin seturi de coordonate geografice. Acest obiectiv a fost astfel unul din cele pe care ni le-am propus să le atingem, încă din startul proiectului Repertoriului arheologic al judeţului Botoşani. El a fost, ca şi majoritatea celorlalte, împărtăşit pe deplin de Octavian Liviu Şovan, care într-o primă instanţă ne-a pus la dispoziţie hărţile pe care le folosea în marcarea obiectivelor arheologice. Acestea erau însă greu de utilizat, fiind în fapt fotocopii de planuri cadastrale, destul de vechi, şi nu se integra într-un proiect de tip GIS, prin operaţiuni specifice de digitizare şi georeferenţiere pentru extragerea de cordonate geografice. Momentul a subliniat pe de o parte necesitatea cartării patrimoniului arheologic şi pe de alta necesitatea realizării unui instrument coerent şi profesionist pentru această activitate, dar şi obţinerea unor surse cartografice şi imagistice de calitate. Am hotărât astfel, că cea mai bună soluţie este configurarea unui proiect GIS, în care să fie vectorizate siturile arheologice sub formă de poligoane şi în care să se încarce toate resursele cartografice accesibile ce vor avea rolul de fundal pentru o contextualizare spaţială cât mai exactă.
Realizarea proiectului GIS marchează începutul etapei a II-a a Repertoriului arheologic al judeţului Botoşani. Proiectul GIS[5] s-a constituit la început pe o singură sursă: harta topografică a României, cu scara de 1:25.000, realizată de Direcţia Topografică Militară în anii ’70 ai sec. XX. Ulterior am obţinut de la Direcţia Judeţeană de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Botoşani ortofotoplanurile la rezoluţia de de 50 de cm, datând din anul 2005 precum şi limita unităţilor administrativ teritoriale. Aceste două surse au fost intens folosite în localizarea şi încadrarea administrativă a siturilor arheologice. Proiectul GIS a reprezentat de asemenea şi un moment de apropiere şi amplificare a colaborării dintre cele două echipe (CIMEC şi DJCPNB), datorat în mare măsură contactelor foarte dese petrecute cu scopul instruirii în utilizarea programelor şi conceptelor GIS. Această activitate poate fi considerată ca făcând diferenţa între repertoriile publicate până la acestă dată atât pentru Botoşani, cât şi pentru Moldova sau România şi cel în discuţie, prin acordarea aceleaşi atenţii atât conţinutului cât şi cartografiei detaliate, spaţializării şi localizării siturilor arheologice.
O altă etapă importantă a realizării Repertoriului a fost cea a repertorierii şi înregistrării tuturor movilelor/tumulilor care apar reprezentate pe harta topografică cu scara 1:25.000. Multe dintre aceste monumente arheologice nu mai pot fi observate azi în teren, fiind aplatizate sau chiar distruse din cauze mai ales antropice decât naturale. S-a considerat astfel firesc consemnarea lor chiar dacă nu pot fi încă încadrate cronologic, urmând a fi cercetate în viitor.
O contribuţie specială a Repertoriului arheologic al judeţului Botoşani la protejarea patrimoniului arheologic rezidă în înregistrarea prealabilă a tuturor siturilor arheologice în baza de date a Repertoriului Arheologic Naţional (http://ran.cimec.ro) pentru acordarea de codul RAN[6] fiecărui obiectiv documentat. Codul RAN a fost apoi preluat apoi şi în fişele de sit din prezenta lucrare unde a devenit unul din atributele „administrative” cele mai importante.
Repertoriul arheologic al judeţului Botoşani s-a realizat în decursul a patru ani, între 2008 şi 2012 prin contribuţia, ambiţia şi entuziasmul unei echipe uneori mai largi alteori mai restrânse. Deşi de multe ori ne-am confruntat cu multe piedici şi probleme precum tentaţia renunţării provocată de reluarea unor activităţi şi prelungirea aproape insuportabilă a unei etape, lipsa unor surse/resurse de valoare sau frustrări născute din instabilitate instituţională şi administrativă am reuşit totuşi să finalizăm proiectul nostru motivaţi de speranţa că vom putea participa, măcar într-o foarte mică măsură la salvarea şi promovarea acestei componente remarcabile a patrimoniului cultural: siturile arheologice.
Mulţumim tuturor celor care au susţinut şi au contribuit prin munca şi dăruirea lor la aducerea la bun sfârşit a Repertoriului arheologic al judeţului Botoşani: Irinei Oberländer-Târnoveanu, care a iniţiat primul contact între Bogdan Şandric şi Liviu Octavian Şovan şi care a participat direct la activităţile şi etapele proiectului împărtăşind din experienţa sa în ceea ce priveşte realizarea de evidenţele arheologice, documentare, dar mai ales relaţii interumane, lui Ionuţ Şandric, care a construit proiectul GIS şi a asigurat consultanţa tehnică, cu o imensă răbdare în ciuda nesfârşitelor noastre solicitări şi lacune, lui Vasile Andrei pentru profesionalismul cu care a realizat DVD-ROM-ul anexă al Repertoriului, pe care se regăsesc rezultatele cartografice ale proiectului GIS, Corinei Şteflea pentru acribia şi responsabilitatea cu care a înregistrat şi corectat fişele de sit în baza de date RAN şi a vectorizat limitele localităţilor, Iuliei Damian şi Oanei Borlean, care cu răbdare şi seriozitate au contribuit alături de Corina la crearea vectorilor pentru reţelele de drumuri, ape şi suprafeţe umede ale judeţului Botoşani, desăvârşind proiectul GIS. Suntem recunoscători şi tuturor celor ale căror observaţii, sugestii şi comentarii ne-au ajutat să terminăm această lucrare, epuizantă şi necesară în acelaşi timp.
Liviu Octavian Şovan, arheolog, consilier superior la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Botoşani.
Bogdan Şandric, analist-arheolog şi specialist GIS la Institutul Naţional al Patrimoniului.
- Octavian Liviu Şovan, arheolog, responsabil al administrării cercetărilor arheologice în judeţul Botoşani la DJCPN Botoşani; Bogdan Şandric-responsabil al bazei de date a Repertoriului Arheologic Naţional la CIMEC-Institutul de Memorie Culturală (www.cimec.ro), care până la integrarea în iunie 2011, în Institutul Naţional al Patrimoniului sub numele de Direcţia Cercetare, Evidenţă a Patrimoniului Cultural Mobil, Imaterial şi Digital a avut datoria fixată prin OG nr. 43 din 30 ianuarie 2000, republicată în 2006, în art. 17, alin. 2, să „să asigure administrarea bazelor de date privind inventarierea informatizată a patrimoniului arheologic, prin Repertoriul arheologic naţional.” După iunie 2011 această obligaţie a revenit INP, care a permis Direcţiei CIMEC să-şi continue dezvoltare bazei de date a Repertoriului Arheologic Naţional
- Vezi textul OG 43 din 2000 republicată în 2006 pe site-ul web al CIMEC la adresa http://old.cimec.ro/Legislatie/Og43-2000-Republicare-2007-04-25.pdf. Din păcate multe autorităţi locale ignoră sau resping abuziv rolul Repertoriului Arheologic Naţional în protejarea siturilor arheologice şi invocă doar Lista Monumentelor Istorice ca simgură sursă ce consemnează obiectivele de patrimoniu cultural imobil care trebuie protejate. Argumentul, fals de altfel, constă în publicarea LMI din 4 în 4 ani în Monitorul Oficial, ceea ce îi acordă listei amintite o valore juridică. RAN este însă o evidenţă extrem de dinamică în care se fac corecturi şi adăugări zilnic ceea ce o face aproape imposibil de publicat în MO. Pe de altă parte OG 43/2000 este completată de OMCC nr. 2458 din 21.10.2004 privind Regulamentul Repertoriului Arheologic Naţional din România care stipulează clar protejarea juridică a siturilor arheologice din RAN.
- Protecţia patrimoniului arheologic necesită o evidenţă cât mai exactă a amplasării spaţiale care să permită ulterior analize amănunţite ce se pot exprima în hărţi de riscuri, ştiinţifice sau turistice.
- Proiectele GIS ale CIMEC-Institutul de Memorie Culturală au fost determinate de necesitatea realizării unei hărţi a patrimoniului cultural naţional, conţinut în evidenţele administrate de CIMEC: RAN, Lăcaşele de cult, Muzeele şi colecţiile etc. În perioada 2005-2007 am reuşit finalizarea unui server cartografic care permite realizarea de hărţi în timp real prin combinarea de elemente geografice şi administrative (râuri, lacuri, altitudini, limita localităţilor, reţeaua de drumuri etc) cu reprezentarea simbolizată a obiectivelor amintite mai sus . Din 2014 am lansat versiunea a II-a a cestui server, în care datele geografice şi administratiive au fost înlocuite cu imagini satelitare. Adresa la care această aplicaţie se găseşte este http://map.cimec.ro. De asemenea am demarat mai multe activităţi de localizare monumentelor (în mod special situri arheologice) prin intermediul unor proiecte naţionale sau internaţionale (European Landscape: Past Present and Future, Chronos, Archland etc) şi nu în ultimul rând prin acorduri şi parteneriate cu arheologi din teritoriu care făceau cartări şi determinări spaţiale pentru siturile arheologice. O preocupare constantă a fost şi cea de actualizare permanentă a elementelor geografice şi administrative prin utilizarea mai multor surse precum fotografiile aeriene, imaginile satelitare sau hărţile mai vechi.
- Pentru detalii asupra proiectului GIS a Repertoriului arheologic al judeţului Botoşani vezi capitolul Descrierea Rezultatelor Proiectului GIS
- Codul RAN (denumit şi cod SIT) este codul de identificare pe care îl primeşte fiecare sit arheologic înregistrat în baza de date a Repertoriului Arheologic Naţional (ran/cimec.ro). El este format din codul SIRUTA (codul unic de identificare a unei localităţi însemnând Sistemul Informatic al Registrului Unităţilor Teritorial – Administrative) şi un număr de ordine care reprezintă numărul de situri
Pentru augmentarea valorii ştiinţifice a Repertoriului arheologic al judeţului Botoşani, am hotărât crearea unui proiect GIS [1], o metodă ştiinţifică nefolosită până acum în România în realizarea unei lucrări de acest gen. În proiectul GIS au fost încărcate diverse resurse şi date ce au fost prelucrate, modificate şi în final combinate pentru a genera seturi de elemente ce grupate pot să configureze o hartă. Alături de aceste elemente ale hărţii au fost adăugate reprezentările siturilor arheologice sub formă de poligoane. Digitizarea (vectorizarea) poligoanelor reprezentând limitele aproximative ale siturilor arheologice din judeţul Botoşani a fost făcută de dr. Octavian Liviu Şovan, arheolog şi consilier superior la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Botoşani. Corectarea şi geoprocesarea vectorilor reprezentând obiectivele arheologice s-a făcut de către Bogdan Şandric, analist şi specialist în baze de date, arheologie şi GIS la CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, azi la Institutul Naţional al Patrimoniului [2] . Pentru crearea acestui set de date s-a folosit ca resursă unică harta topografică a României la scara 1:25.000 (vezi nota 2). Proiecţia cartografică în care s-a lucrat a fost cea oficială a României şi anume Proiecţia Stereografică 1970 [3].
Proiectul GIS a avut ca principale resurse câteva date de tip raster (imagini): harta topografică a României 1:25000 [4], planurile topografice 1:20.000 (cunoscute şi sub numele de planurile directoare de tragere) [5], ortofotoplanurile pentru judeţul Botoşani [6], imaginile satelitare furnizate prin aplicaţia Google Earth [7] şi seturile de date disponibile prin geoportalul INSPIRE al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară [8]. Toate aceste resurse au fost folosite pentru a se crea noi date (de tip vector) din conţinutul lor.
Astfel s-au obţinut prin vectorizare (digitizare) următoarele elemente de hartă:
• intravilanul aproximativ al localităţilor;
• drumurile (împărţite în naţionale/europene, judeţene, locale şi comunale);
• suprafeţe umede: lacuri, bălţi, mlaştini şi râurile (care au fost împărţite şi simbolizate distinct în funcţie de debit);
• nivelul digital al altitudinilor, care a fost exemplificat printr-o resursă specială, denumită AsterGdem II [9] (de tip raster); altidudinile au fost astfel reprezentate în două feluri:
– coloristic, prin suprapunerea a două fişiere AsterGdem II, ce au fost simbolizate distinct, cu scopul obţinerii unui efect de umbrire a reliefului, pentru o mai bună subliniere a înălţimilor;
– prin curbe de nivel ce au fost extrase din AsterGdem II şi prelucrate pentru o mai bună reprezentare. Cele două tipuri de date, deşi într-o anumită măsură redundante, au fost folosite simultan, ca straturi distincte, cu scopul accentuării formelor de relief.
Alături de datele de tip vector create de noi am mai folosit şi un alt set, reprezentând limita unităţilor administrative-teritoriale, tot în format vectorial, primit de Direcţia Judeţeană de Cultură Botoşani de la Direcţia Judeţeană de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Botoşani [10].
Digitizarea vectorilor s-a făcut la scări cuprinse între 1:5000 şi 1:3000, pentru a se obţine un grad mare de acurateţe.
O discuţie specială necesită realizarea intravilanului localităţilor, ce a reprezentat o provocare specială. Pentru o repertoriere cât mai exactă a localităţilor din România a fost folosit Indexul localităţilor din România, cunoscut sun numele de SIRUTA, ediţiile 2008-2011, creat de Institutul Naţional de Statistică. Din păcate în SIRUTA figurează localităţi care au dispărut încă din deceniile 6, 7 şi 8 ale sec. XX. A fost astfel nevoie ca existenţa fiecărei localităţi înregistrate în acest index să fie verificată pe aerofotograme şi imaginile satelitare, în enciclopediile geografice româneşti sau prin discuţii telefonice cu autorităţile locale.
O altă problemă legată de intravilanul localităţilor o constituie descrierea poziţionării siturilor arheologice în cele două categorii intravilan sau extravilan. Deoarece cartarea şi vectorizarea poligoanelor siturilor arheologice a fost făcută având ca unic suport cartografic hartă topografică 1:25000, descrierea amplasării siturilor poate părea eronată prin raportare la realitatea actuală. Astfel în mai multe situaţii situl arheologic este descris în fişă ca situându-se în extravilan, în hărţile create de noi poate fi observat ca intersectând sau suprapunând poligonul ce defineşte intravilanul unei localităţi. Am renunţat în a remedia aceste inadvertenţe până la apariţia unei delimitări oficiale a intravilanului localităţilor din România.
Rezultatele proiectului GIS
1. Hărţile 2D
Hărţile Repertoriului arheologic al judeţului Botoşani au rezultat prin combinarea în proiectul GIS a unor elemente geografice şi antropice (seturi de date reprezentând limitele aproximative ale intravilanelor localităţilor, limitele oficiale ale unităţilor administrativ teritoriale, reţeaua de drumuri, reţeaua de ape curgătoare, distribuţia suprafeţelor umede, curbele de nivel, nivelul digital al altitudinilor) cu reprezentarea aproximativă, sub formă de poligoane, a siturilor arheologice din judeţ.
Hărţile au fost împărţite pe unităţile administrativ teritoriale (UAT) care formează judeţul Botoşani. Fiecare UAT este reprezentat prin două hărţi, identice în privinţa conţinutului, dar diferite ca format: tif, care permite doar o utilizare simplă prin deschiderea cu orice program de vizualizare de imagini şi pdf care trebuie deschisă cu un program ce permite citirea unui astfel de format (Adobe Acrobat, Acrobat Reader etc.). Harta în format pdf oferă posibilitatea unei utilizări mai complexe: se pot vizualiza coordonatele geografice în oricare din locurile în care este dus cursorul, se pot face măsurători de distanţe, perimetre şi arii, ce pot fi apoi salvate în acelaşi fişier, completând harta după dorinţa utilizatorului, se pot elimina/afişa doar anumite straturi componente ale hărţii, în diverse combinaţii, pentru a crea astfel o nouă hartă etc. Scopul acestei soluţii, de a a crea aceaşi hartă în două formate, a fost de a ne adresa unor categorii distincte de utilizatori. Utilizatorii cu mai puţină experienţă vor putea folosi doar harta în format tif, care va funcţiona ca o simplă imagine, iar cei mai experimentaţi vor putea lucra cu harta în format pdf.
Pentru ca hărţile să ofere un grad ridicat de vizibilitate a conţinutului au fost salvate la scara 1:20.000, respectiv 1:25.000. Alegerea fiecărei scări s-a făcut în funcţie de dimensiunea unităţii teritorial administrative (UAT) şi a densităţii siturilor arheologice. De asemenea tot întinderea suprafeţei UAT-ului a determinat alegerea dimensiunii (layout) hărţii, care variază între 50×50 cm, la 70×70 cm, 75×75 cm şi chiar 90×90 cm.
Hărţile se găsesc integral in sectiunea saitului destinata proiectului: Harti.
2. Harta interactivă on-line se compune din următoarele elemente (straturi): limitele oficiale ale unităţilor administrativ teritoriale, reţeaua de ape curgătoare, distribuţia suprafeţelor umede, curbele de nivel, reprezentarea sub formă de puncte a movilelor/tumulilor precum şi reprezentarea aproximativă, sub formă de poligoane, a siturilor arheologice din judeţ. Aceste straturi sunt încărcate în aplicaţia gratuită WebGIS, denumită ArcGIS.com, furnizată de compania americană ESRI [11]. Aplicaţia permite utilizatorilor ce o accesează, să consulte datele furnizate de noi pe diferite fundaluri de tip raster (imagine): imaginile satelitare, cu sau fără reţeaua de străzi şi drumuri, furnizate de proiectul Bing Maps [12], datele proiectului Open Street Map [13], alte hărţi topografice. De asemenea utilizatorii pot modifica simbologia datelor, le pot interoga sau le pot grupa pentru a-si genera propria hartă. Harta Repertoriului arheologic al judeţului Botoşani realizată prin această aplicaţie on-line este accesibilă oricărui utilizator necondiţionat şi se adresează atât celor experimentaţi cât şi simplilor „navigatori” în internet.
Bogdan Şandric, analist-arheolog şi specialist GIS
Institutul Naţional al Patrimoniului
1. GIS (Geographic Information System tradus în limba română şi ca SIG-Sistem Informatic Geografic) este un mod de stocare, acces, sortare şi comparare a datelor spaţiale care suportă procese de analiză. El poate fi definit ca fiind o colecţie de hardware, software şi proceduri proiectate în scopul culegerii, gestionării, manipulării, analizei, modelării şi afişării de date utilizate pentru rezolvarea problemelor complexe de administrare şi planificare. Utilizarea termenului geografic este justificată de faptul că GIS lucrează în principal cu elemente geografice sau spaţiale. Elementele unei hărţi nu sunt altceva decât reprezentări spaţiale ale obiectelor din lumea reală. Alte definiţii ce pot fi foloiste sunt: un puternic set de instrumente pentru stocare şi accesare, transformare şi afişare date spaţiale provenind din lumea reală, pentru un set de scopuri articulare; sisteme automatizate pentru capturarea, stocarea, accesarea, analizarea şi afişarea datelor spaţiale; un ansamblu de oameni, echipament, software, metode cu scopul de a colecta, stoca, analiza şi vizualiza date geografice. Prin intermediul funcţiilor de bază ale GIS datele pot fi: poziţionate prin coordonate geografice, introduse şi organizate (în general pe layere – straturi), stocate, accesate şi recuperate, analizate (în mod obişnuit prin intermediul bazelor de date relaţionale), modificate şi afişate etc. Reprezentarea obiectelor spaţiale (a datelor) se face în GIS sub formă de raster şi vectori. Datele raster sunt formate din linii şi coloane ce formează celule (sau pixeli). Pentru fiecare celulă sunt salvate numere digitale, care reprezintă atributele (Digital Value/Number – DN). Exemple de formate: tiff, jpeg, esri grid, ecw, mrsid. Datele sub formă de vectori sunt stocate prin seturi de coordonate de puncte (X,Y,Z), deoarece mulţi utilizatori specifici ai datelor localizate spaţial consideră spaţiul geografic ca fiind continuu şi nu sub forma unei grile discrete de celule pătrate. Vectorii sunt de 3 feluri: puncte – elemente simple, fără dimensiune, linii (arce) – grupuri de puncte conectate, poligoane – grupuri de linii conectate care închid în interior o suprafaţă. În proiectul GIS pentru Repertoriul arheologic al judeţului Botoşani am utilizat aceste tipuri pentru a reprezenta diverse obiecte spaţiale precum: poligoane pentru siturile arheologice, suprafeţele umede, intravilanul localităţilor şi limitele UAT-urilor, linii pentru reţeaua de râuri etc şi puncte pentru movile.
2. La 1 iulie 2011 CIMEC-Institutul Naţional de Memorie Culturală s-a unit cu cu Institutului Naţional al Patrimoniului (INP) unde funcţionează ca Direcţia Cercetare, Evidenţă a Patrimoniului Cultural Mobil, Imaterial şi Digital, continuând să facă aceleaşi activităţi şi să dezvolte aceleaşi lucrări. (vezi şi www.cimec.ro)
3. Proiecţia Stereografică 1970 (sau Stereo 70) a început să fie folosită ca proiecţie oficială în anul 1970 înlocuind vechea proiecţie Gauss-Kruger ce reprezenta teritoriul României pe fuse de 6o sau 3o grade.
4. Harta topografică a României la scara 1:25.000 a fost creată de Direcţia Topografică Militară în anii ’70 ai sec. XX. Deşi în multe privinţe harta este depăşită, ea rămâne totuşi cea mai bună resursă cartografică şi topografică a României. Trapezele de hartă au fost împrumuntate de la Facultatea de Geografie, scanate şi ulterior georeferenţiate pentru a se putea utiliza. Această resursă a fost singura folosită pentru crearea poligoanelor siturilor arheologice datorită, pe de o parte abundenţei de toponime şi reprezentării detaliate a reliefului, iar pe de altă datorită înregistrării realităţilor antropice şi naturale, azi dispărute (foste ferme agricole sau de animale, localităţi care au dispărut ori au fost strămutate, culturi de viţă de vie şi livezi etc). Aceste realităţi apar menţionate în bogata literatura arheologică publicată în deceniul 8 al sec. XX, (ce a stat la baza studiilor ulterioare) şi ca urmare au fost folosite pentru localizări şi corecţii prin sicronizare între hartă, teren şi sursele scrise.
5. Planurile directoare de tragere sunt hărţi topografice cu scara 1:20.000, realizate în mai multe etape şi ediţii, începând cu anul 1917 şi terminând cu anul 1959, de către Institutul Geografic al Armatei, cu scop militar. Cele din prima perioada erau realizate, nu prin măsurători pe teren ci din compilarea unor surse anterioare (româneşti, austriece, ruseşti). Începând cu anul 1924 o parte din hărţi au fost actualizate pe baza aerofotogramelor. După reforma agrară din 1921 s-a modificat toponimia hărţilor adăugându-se numeroase denumiri româneşti. (Vezi Vasile Crăciunescu, Ioan Rus, Ştefan Constantinescu, Ionuţ Ovejanu, Zsombor Bartos-Elekes, „Planurile Directoare de Tragere” în . Planurile directoare de tragere utilizate de noi provin din proiectul E-Harta, al grupului de voluntari, grupat în jurul site-ului web geospaţial.org şi coordonat de Vasile Crăciunescu şi Ştefan Constantinescu. ) Hărţile au fost utilizate în special pentru determinarea cu mai mare exactitate a limitelor intravilanelor şi a graniţelor între localităţi, dar şi în câteva cazuri pentru verificarea unor amplasări de localităţi care păreau neclare în alte surse.
6. Ortofoplanurile sunt aerofotograme ortocorectate (prelucrate metric pentru a se putea folosi la determinări de distanţe). Ortofotoplanurile folosite de noi pentru extragerea de date au fost cele furnizate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară prin geoportalul INSPIRE, la scara 1:5000, realizate în anul 2005 (http://geoportal.ancpi.ro/geoportal/viewer/index.html).
7. Aplicaţia webGIS creată de Google permite vizualizarea de imagini satelitare ale Pământului, la diverse rezoluţii, dar şi a altor seturi de date, precum reţelele de drumuri, sau distribuţia localităţilor.
8. Geoserverul INSPIRE a fost creat de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară în urma intrării în vigoare a Directivei INSPIRE în mai 2007. INSPIRE are la bază o infrastructură de date spaţiale realizată şi întreţinută de fiecare dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Directiva adresează un număr de 34 de teme de date spaţiale, necesare sprijinului politicilor de protecţie a mediului, fiecare din teme fiind definite prin componente cheie şi norme de aplicare. Prin geoportalul INSPIRE al ANCPI pot fi consultate interactiv diverse seturi de date, care se grupează sub formă de hărţi (reţeaua de drumuri, ape, localităţi, limitele unităţilor administrativ teritoriale etc, publicate sub numele generic de TopRO5, abrevierea însemnând topografia României), dar şi imagini precum ortofoplanuri la scara 1:5000.
9. Modelul digital global al altitudinilor, versiunea a II-a (Global Digital Elevation Model Version 2) a fost lansată la 17 octombrie 2011. Realizatorii au fost Ministerul Economiei, Schimbului şi Industriei din Japonia şi Administraţia Naţională pentru Aeronautică şi Spaţiu a Statelor Unite ale Americii (NASA). Numele produsului este abrevierea de la Advanced Spaceborne Thermal Emission and Reflection Radiometer (ASTER) şi Global Digital Elevation Model Version 2 (GDEM V2).
10. Mulţumim încă o dată acestei instituţii pentru ajutorul acordat şi susţinerea proiectului Repertoriului Arheologic al judeţului Botoşani
11. ArcGIS.com sau ArcGIS Explorer Online este o aplicaţie web gratuită, care rulează printr-un browser de internet. Aplicaţia permite, în mod rapid şi uşor se pot explora, vizualiza sau schimba date geospaţiale (informaţie GIS). Pentru detalii vezi http://www.arcgis.com/home/
12. Bing (http://www.bing.com/maps), cunoscut iniţial sub numele Live Search Maps, Windows Live Maps, Windows Live Local etc este un serviciu cartografic pentru web, parte a motorului de căutare Bing, lansat de compania Microsoft în mai 2009. Utilizatorii au acces la o interfaţă cartografică prin care pot accesa mai multe seturi de date pentru întreg mapamondul. Cele mai importante sunt reţelele de străzi, pe care sunt marcate diverse puncte de interes precum staţii de metrou, stadioane, spitale şi fundalul asigurat de aerofotograme, ce pot fi vizionate în formatul bird’s eey view, respectiv imagini satelitare care pot fi văzute în formatul aerial view. Formatul bird’s eey view, afişează fotografii aeriene oblice, ce oferă o percepţie mai bună asupra clădirilor sau geografiei, fiind mult mai detaliate şi cu o rezoluţie mai bună decât imaginile satelitare, ce sunt accesibile în forma aerial view. În mare parte aplicaţia Bing Mapse este similară celei Google earth/maps, dezvoltată de compania Google.
13. OpenStreetMap (http://www.openstreetmap.ro) este un proiect colectiv, ce are ca scop construirea unei baze de date geospaţiale globale. OSM se bazează pe voluntari care pot crea date, folosind ca fundal imagini spaţiale, sau le pot încărca pe cele culese prin dispozitive mobile GPS.
Ghid de utilizare a hărţilor 2D, în format .jpg şi .pdf
Ghid de utilizare a hărţii interactive accesibilă cu programul ArcGIS Explorer Desktop – „doar pentru ediția I a Repertoriului, pentru datele ce se găsesc pe suportul mobil (DVD-ROM), anexă a volumului”
- Hărţi 2D în format jpg: hărţile în format jpg pot fi accesate cu orice program pentru vizualizare de fotografii, precum Windows Picture and Fax Viewer. Harta funcţionează ca orice imagine si nu poate fi decât consultată fără a oferii şi alte posibilităţi de utilizare.
- Hărţi în format pdf: pentru deschiderea şi utilizarea fişierelor în format pdf trebuie să aveţi instalat în calculatorul propriu programul Acrobat Reader, pe care îl puteti descărca direct de pe site-ul producătorului http://get.adobe.com/reader. Recomandăm celor care deja folosesc Adobe Acrobat, să utilizeze versiunea XI, în limba engleză, deoarece a fost testată din punct de vedere al funcţionalităţii în raport cu hărţile Repertoriului Arheologic Botoşani.
Avantajele utilizării hărţilor în format geopdf:
- Afişarea coordonatelor geografice, exprimate în grade, minute secunde, pentru fiecare loc de pe hartă; pentru a utiliza această funcţie trebuie să urmaţi calea:
- accesați din bara de comandă, butonul Edit, apoi selectaţi butonul Preference, iar din lista dechisă alegeţi Measuring (Geo); în fereastra nou deschisă, în secţiunea Latitude and Longitude Format, în câmpul Display value as, înlocuiţi Decimal cu Degrees, Minutes, Seconds şi închideţi apoi fereastra prin apăsarea butonului Save
- accesaţi din bara de comandă, butonul Edit, apoi selectaţi categoria Analysis, din care alegeti instrumentul Geospatial Location Tool
– instrumentul Geospatial Location Tool vă permite să vizualizaţi coordonatele geografice ale oricărui loc de pe hartă doar plimbându-l deasupra zonei de interes. Veți putea astfel reconstitui localizarea fiecarui obiect digital din hartă)
- Măsurarea de distanţe, perimetre sau arii, exprimate în mp; pentru a utiliza această funcţie trebuie să urmaţi calea:
- accesați din bara de comandă, butonul Edit, apoi selectaţi butonul Preference, iar din lista deschisă alegeţi Measuring (Geo); în fereastra nou deschisă, în secţiunea Use default area unit selectaţi valoarea Square Meters în câmpul din dreapta.
- accesaţi din bara de comandă, butonul Edit, selectaţi categoria Analysis, din care alegeti funcţia Measuring Tool, iar în final alegeți din bara de comandă deschisă în partea stângă sus şi intitulată Measurement Types, tipul de unitate de măsură: Geospatial Distance Tool (distanţă), Perimeter Tool (Perimetru), Area Tool; dacă doriţi să modificaţii măsurătorile pe care le-ați făcut puteţi utiliza unul din instrumentele din funcţia Snap Types, aflate în aceaşi bară de comanda ca şi Measurement Types.
– distanţele sau suprafeţele măsurate pot permite analize sau interpretări a realităţilor conţinute de hartă si de asemenea pot fi salvate direct în hartă. Pentru a utiliza această funcţie trebuie urmată calea: trasați o distanţă, perimetru sau suprafaţă cu instrumentul prin apăsarea butonului Save
- Vizualizarea şi modificarea hărţii prin eliminarea alternativă a straturilor componente; pentru a utiliza această funcţie trebuie să apăsaţi butonul Layers, aflat în bara de comanda din partea partea stângă a ecranului şi simbolizat prin două romburi intersectate. După apăsarea butonului vor fi afişate straturile componente ale hărţii grupate pe categorii ce pot fi deschise din simbolul + sau închise din simbolul –. Pentru a afişa sau închide un strat trebuie bifat sau debifat butonul simbolizat sub forma unui ochi.
Ghid de utilizare a hărţii interactive accesibilă cu programul ArcGIS Explorer Desktop
Crearea hărţii interactive pe calculatorul personal cu ajutorul programului ArcGIS Explorer Desktop 1 necesită câteva operaţiunii specifice:
- Instalarea programului ArcGIS Explorer Desktop pe calculatorul personal se face utilizând fişierul executabil ArcGISExplorerDownload.exe aflat pe suportul mobil (DVD-ROM) sau disponibil pentru descărcare la adresa: http://www.esri.com/software/arcgis/explorer/download
- Deschiderea proiectului GIS prin accesarea fişierului executabil Botosani.nmf, aflat în dosarul RepertoriulArheologicBotosani, de pe suportul mobil (DVD-ROM). Această operaţie poate fi realizată prin două metode:
- Se copiază întreg dosarul RepertoriulArheologicBotosani de pe DVD-ROM pe una din partiţiile de lucru ale calculatorului personal şi se deschide proiectul cu executabilul Botosani.nmf ;
- Se deschide proiectul cu executabilul Botosani.nmf direct de pe DVD-ROM
- Mărirea sau micşorarea hărţii se face cu butonul 3 al mouse-ului, prin utilizarea scalei din partea stângă jos a ferestrei sau accesând din bara de comandă din partea superioară a ferestrei butonul Home, apoi Map, respectiv Zoom to
- Deplasarea hărţii se face cu butonul 3 al mouse-ului
- Afişarea sau închiderea unuia din straturile componente ale hărţii interative se face prin bifarea/debifarea căsuţei pătrate din partea stângă (butonul checkbox)
- Interogarea sau consultarea listelor de vectori ce formează straturile hărţii (drumuri, aşezări, situri arheologice etc) se face prin selectarea stratului de interes şi accesarea din bara de comandă a butonului Tools, respectiv a celui denumit Attribute Table (tabela de atribute, care conţine informaţiile ataşate fiecărui sit arheologic reprezentat printr-un vector sub formă de poligon). În tabela de atribute informaţia poate fi organizată alfabetic ascendent şi descendent în oricare dintre rânduri, doar prin simpla apăsare pe numele rândului. După identifcarea informaţiei dorite, aceasta poate fi afişată prin apăsarea rapidă de două ori a butonului, reprezentat sub formă de săgeata, aflat în coloana din partea dreaptă, în dreptul fiecărui element component al tabelei de atribute.
- Interogarea unui anumit element component al hărţii se poate face şi prin apăsarea cu mouse-ului direct în hartă, operaţie care va deschide automat o fereastră ce va conţine atributele vectorului respectiv.
- Încărcarea de noi date în proiectul existent se face prin accesarea din bara de comandă a butonului Home, apoi Map, respectiv a celui denumit Ad Content, care va deschide o listă de tipuri de informaţii ce pot fi încărcate. Se selectează tipul dorit şi se urmează paşii specifici pentru încarcarea datelor.
Programul ArcGIS Explorer oferă multe alte funcţii şi soluţii pentru utilizarea de date geospaţiale. Orice doritor va putea afla mai multe din documentaţia pentru ajutor a utilizatorilor, pusă la dispoziţie de către creatorii programului la adresele:
http://resources.arcgis.com/content/arcgis-explorer/1750/help
http://resources.arcgis.com/en/communities/arcgis-explorer-desktop/
Ghid de utilizare a hărţii interactive on-line
Harta interactivă on-line poate fi consultată în aplicaţia ArcGIS.com la adresa http://www.arcgis.com/home/ sub numele Harta Repertoriului Arheologic al Judeţului Botoşani.
Harta este creată prin încărcarea mai multor date vectoriale în aplicaţia amintită mai sus: limitele oficiale ale unităţilor administrativ teritoriale, reţeaua de ape curgătoare, distribuţia suprafeţelor umede, curbele de nivel movilele/tumulii reprezentaţi sub formă de puncte precum şi reprezentarea aproximativă, sub formă de poligoane, a siturilor arheologice din judeţ.
Pentru a accesa această hartă un utilizator trebuie să beneficieze în primul rând de o conexiune la internet. Ulterior fie folosind link-ul de mai sus, fie vizitând site-ul www.arcgis.com/home harta Repertoriului poate fi deschisă. Daca se alege accesarea prin intermediul site-ului www.arcgis.com utilizatorul are două opţiunii: de a-şi deschide un cont, (având acces la un număr mai mare de resurse, furnizate de site, pe care poate să le folosească ca fundal pentru harta Repertoriului) unde să-şi creeze propriile hărţi, sau să le salveze pe cele preferate sau să poată consulta anonim resursele din site. În aceasta ultimă situaţie hărţile sau resursele pot fi căutate prin intermediul funcţiei Find maps, applications and more, aflată în partea dreaptă sus a ferestrei, după un cuvânt cheie, în cazul de faţă Botoşani sau repertoriu.
În urma căutării se selectează din lista de rezultate harta dorită şi se deschide cu una din cele 3 soluţii: ArcGIS.com map viewer, ArcGIS Explorer online sau ArcGIS 10 Desktop.
Harta interactivă a judeţului Botoşani din www.arcgis.com oferă acces la conţinut prin butonul Show Contents of Map, aflat în partea stângă sus a ferestrei, între butonul About this Map şi Show Map Legend. În această secţiune a aplicaţiei puteţi vizualiza conţinutul fiecărui strat prin butonul Show Table care va deschide un tabel de conţinut, unde se poate aranja informaţia alfabetic descendent sau descendent. Din acelaşi tabel se poate deplasa atenţia doar către un anumit element, prin selectarea iniţială şi apoi prin acţionarea butonului Zoom to Selection,aflat în partea dreaptă a tabelului în secţiunea Table Options.
O opţiune specială a aplicaţiei arcgis.com este de a permite schimbarea fundalului (basemap) peste care sunt încărcate datele geospaţiale de către utilizatori. Astfel dacă accesarea site-ului se face prin logare individuală în urma creării unui cont personal numărul de funcţii şi resurse ce pot fi folosite ca fundal este mult mare decât în situaţia în care vizitarea site-ului se face anonim. Ca urmare datele care formează straturile hărţii Repertoriului arheologic al judeţului Botoşani pot fi suprapuse peste diverse fundaluri reprezentate prin hărţi sau imagini satelitare ceea ce întăreşte valoarea ştiinţifică prin reconstituirea contexului spaţial. Pentru alegerea fundalului utilizatorul trebuie să folosească butonul Basemap, aflat în partea dreaptă a barei de comandă din partea superioară a aplicaţiei, care deschide o listă de resurse din care se poate selecta cea dorită.
Alte opţiunii ale aplicaţiei arcgis.com constau în măsurarea distanţelor, perimetrelor sau ariilor (butonul Measure, din bara de comandă superioară) listare (butonul Print, din bara de comandă superioară), schimbul şi diseminare de informaţii (butonul Share, din bara de comandă superioară), încărcarea şi de alte date (butonul Add, din bara de comandă superioară).
Octavian Liviu Șovan, autor, Direcția de Cultură Botoșani
Bogdan Șandric, realizare hărți DVD, responsabil RAN, Institutul Național al Patrimoniului
Vasile Andrei, proiectare și programare DVD, Institutul Național al Patrimoniului
Ionuț Șandric, consultant GIS, Universitatea București
Oana Borlean, Iuliana Damian, Corina Șteflea, editare date coținut hărți și editare RAN, Institutul Național al Patrimoniului
Ediţia a II-a lucrării Repertoriul arheologic al judeţului Botoşani (2013) apare ca urmare a noilor descoperiri de situri arheologice şi necesităţii completării primei ediţii cu un indice general. Menţionăm că această ediţie electronică-online ne va permite în viitor adăugarea tuturor descoperirilor ce vor completa harta arheologică a nord-estului Moldovei.
Repertoriul Arheologic al Judeţului Botoşani, conceput şi realizat de Octavian Liviu Şovan, poate fi considerat fără drept de apel, o lucrare cu adevărat monumentală, reprezentând rodul strădaniilor personale, de peste un deceniu, ale autorului. Eforturile sale au fost completate cu cele ale unei echipe cu deziderate comune în ultimii 4 ani, formată din specialişti ai Institutului de Memorie Culturală-CIMEC, azi parte a Institutului Naţional al Patrimoniului.
Proiectul este extrem de util, prin creşterea numerică a siturilor arheologice de pe teritoriul judeţului Botoşani, în cele peste trei decenii care s-au scurs de la redactarea Repertoriului arheologic al judeţului Botoşani publicat în 1976, cât şi datorită necesităţilor presante, actuale, de a rezolva practic şi concret, obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale de a realiza planuri urbanistice generale (PUG-uri) actuale şi complete, dar şi de planuri urbanistice zonale sau de detaliu (PUZ-uri, PUD-uri), în care siturile arheologice să fie înregistrate şi amplasate corespunzător pe harta unităţii teritorial administrative, cu scopul protejării şi valorificării. Această obligaţie este reglementată juridic prin Legea 350/2001, privind amenajarea teritoriului si urbanismul, Ordonanţa nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, Ordinul Ministerului Culturii şi Cultelor 2483/12.12.2006, privind aprobarea listei cuprinzând zonele de interes arheologic prioritar. Se impunea astfel prin cele arătate mai sus, necesitatea punerii la îndemâna primăriilor a unei evidenţe exacte a siturilor arheologice din raza comunelor pe care le administrează.
Repertoriul arheologic al judeţului Botoşani nu se adresează însă numai autorităţilor locale, ci şi specialiştilor din domeniul patrimoniului cultural naţional, în particular arheologic: arheologi şi istorici din muzee judeţene, cercetători din instituţiile de învăţământ superior sau institute ale Academiei, în special cele din regiunea Moldovei (Suceava, Iaşi, Neamţ, Galaţi), dar şi istoricilor locali sau profesorilor de istorie din ciclul gimnazial, care pot folosi informaţiile în procesul educativ, dar şi publicului larg amator de istorie, faţă de care trebuie achitată datoria (susţinută de calitatea de contribuabil a acestuia) de a populariza rezultatele studiilor istorice.
Din punct de vedere ştiinţific, lucrarea pare că se adresează prin conţinut şi titlu doar unui public concentrat în regiunea Moldovei de Nord, dar în realitate beneficiarii provin şi din alte zone ale României. Interesul arheologilor nu se rezumă la o regiune ci mai ales la o epocă sau la o cultură arheologică care este studiată şi din perspectiva răspândirii ei.
Prin caracterul exaustiv al Repertoriului suntem convinşi că vom trezi interesul tuturor arheologilor şi istoricilor, care vor putea regăsii informaţii referitoare la epoca şi cultura pe care o studiază, fie că este vorba de epoca neolitică, epoca bronzului, prima şi respectiv a doua epocă fierului, epoca migraţiilor, evul mediu sau zorii modernităţii, perioade ce acoperă toată suprafaţa României. Mai mult decât atât, suntem convinşi că lucrarea noastră va ajunge sigur şi în bibliotecile occidentale de specialitate, deoarece studiile arheologice au drept subiect general dezvoltarea şi evoluţia umanităţii. Această afirmaţie nu este una hazardată şi este susţinută de echipele şi misiunile arheologice străine, mai ales franceze, care cercetează situri şi staţiuni arheologice din Moldova şi care nu ezită niciodată să consulte sau să procure literatură de specialitate din România.
Lucrarea este formată din două componente: carte şi DVD-ROM. Cartea conţine peste 500 de pagini cu textul organizat în două coloane pe fiecare pagină, pentru reducerea numărului de pagini. Excepţie de la această regulă o fac secţiunile Cuvânt Înainte, Introducere, Istoria Proiectului, Descrierea rezultatelor proiectului GIS, Bibliografia şi Lista abrevierilor, reprezentând cca 1% din numărul total de pagini.
DVD-ROM-ul anexă conţine informaţie suplimentară şi nu reia nimic din ceea ce se găseşte în carte. Se compune din 160 de hărţi + date geospaţiale care au format elementele (straturile hărţilor) + un soft GIS pentru editarea datelor geospaţiale.
Rezultatele aşteptate ale proiectului Repertoriului arheologic al judeţului Botoşani vor fi:
1. Administrative:
– actualizarea şi completarea planurilor urbanistice generale ale unităţilor administrativ teritoriale din judeţul Botoşani cu amplasarea, descrierea şi documentarea ştiinţifică a siturilor arheologice. În viitorul imediat apropiat va scădea masiv distrugerea accidentală a patrimoniului arheologic, se vor putea îmbunătăţii politicile şi strategiile locale de protejare şi promovare a patrimoniului naţional, iar costurile cercetărilor arheologice preventive, ce sunt implicate ca etapă a realizării unui proiect investiţional de infrastructură, vor fi reduse substanţial sau chiar inexistente, prin stabilirea unor variante care să ocolească amplasarea siturilor arheologice
2. Ştiinţifice:
– completarea hărţi arheologice naţionale pentru o perioadă de timp foarte lungă, începând cu mileniul 5 î. Chr. şi terminând cu sec. XVIII-XIX; se vor înţelege mai bine conexiunile între diversele faze culturale sau culturi arheologice, determinările în evoluţia culturii umane din judeţul Botoşani şi din zonele conexe, dinamica schimbărilor, relaţia cu mediul geografic; nu în ultimul rând se va îmbunătăţii imaginea arheologiei româneşti care va fi percepută mai responsabilă faţă de obligaţiile deontologice şi faţă de publicul contribuabil.
3. Cultural-educative:
– satisfacerea unei preocupări generale pentru istorie şi arheologie
– îmbunătăţirea actului educaţional gimanazial prin completarea listei de materiale didactice cu un produs ştiinţific de calitate, ce va putea fi folosit de către profesorii de istorie din judeţul Botoşani.
Harta Repertoriului Arheologic al Judeţului Botoşani.
Aplicaţia permite utilizatorilor să consulte siturile arheologice și să-și crezee propriile hărți, folosind resurse cartografice existente: hărți topografice, hărți de relief, imagini satelitare.
A , B, C, D, F, G, H, I, L, M, N, P, R, S, Ş, T, U, V | ||
Comuna Adășeni | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Albești | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Avrămeni | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Bălușeni | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Blândești | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Orașul Botoșani | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Brăești | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Broscăuți | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Bucecea | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Călărași | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Cândești | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Concești | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Copălău | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Cordăreni | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Corlăteni | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Corni | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Coșula | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Coțușca | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Cristești | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Cristinești | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Curtești | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Dângeni | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Darabani | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Dersca | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Dimăcheni | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Dobârceni | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Dorohoi | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Drăgușeni | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Durnești | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Flămânzi | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Frumușica | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna George Enescu | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Gorbănești | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Hănești | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Havârna | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Hilișeu-Horia | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Hlipiceni | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Hudești | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Ibănești | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Leorda | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Lozna | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Lunca | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Manoleasa | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Mihai Eminescu | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Mihăileni | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Mihălășeni | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Mileanca | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Mitoc | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Nicșeni | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Păltiniș | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Pomârla | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Prăjeni | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Răchiți | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Rădăuți-Prut | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Răuseni | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Ripiceni | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Roma | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Românești | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Santa Mare | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Săveni | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Suharău | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Sulița | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Șendriceni | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Stăuceni | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Ștefănești | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Știubieni | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Todireni | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Trușești | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Tudora | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Ungureni | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Unțeni | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Văculești | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Vârfu Câmpului | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Viișoara | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Vlădeni | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Vlăsinești | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Vorniceni | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |
Comuna Vorona | descarcă harta în format: | pdf sau jpg |