Grigorescu ilustreaza aici unul din obiceiurile încă întâlnite în popor: în fața porții femeile cos, torc, împletesc pentru a-și menține contactul cu lumea exterioară gospodăriei. Însă personajul principal al lucrării este peisajul, explozia de verdeață, copaci, vegetație, care primește lumina puternică a soarelui în fâșii delimitate clar. Singurul accent din dominanta verde a tabloului este broboada roșie a fetei care stă pe bancă. Semnat stânga jos cu roșu, nedatat.