24 octombrie

Zonei vestice a Ţării Româneşti şi Olteniei, îi este specifică sărbătoarea numită în calendarul popular Moșii de Toamnă sau Focul lui Sumedru, ce reunește practici legate de purificare a spațiului prin intermediul focului și aspecte legate de cultul morților.

Obiceiuri și tradiții

Sf. Dumitru, icoană pe sticlă, atelier Gherla, începutul secolului XX

Focul lui Sumedru

Practică de purificare a spațiului, specifică momentelor de trecere de la un anotimp la altul, focurile aprinse în ajunul sărbătorii Sf. Dumitru aveau și rolul de a asigura belșugul gospodăriei și rodirea pomilor din livezi.

Focurile, pentru care se adunau, pe lângă lemnele de brad, și spice, coceni sau resturi de cânepă de la meliță, puteau fi aprinse în mai multe locuri, și erau întreținute constant, pentru ca toți cei participanți să poată sări peste flăcări, când acestea atingeau puterea maximă.

Trecerea prin foc îi ajuta pe copii să fie sănătoși tot anul, iar fetele și feciorii să se căsătorească în cursul anului următor.

Femeile împărțeau fructe (nuci, mere, struguri, prune uscate), covrigi, pâine caldă, sau colăcei unşi cu miere.

Sărbătoarea se încheie cu o petrecere cu dans şi joc iar la plecare, fiecare lua câte un tăciune, care era aruncat în livadă pentru ca pomii să aibă rod îmbelșugat.

În unele regiuni ale Olteniei, focurile lui Sâmedru se făceau și în seara de Sf. Dumitru.

Moşii de Toamnă

Bine evidențiate în sâmbăta dinaintea lui Sâmedru (Sf. Dumitru), practicile legate de culturl morților din această zi poartă numele de Moşii cei Mari sau Moşii lui Sâmedru.

Pentru sufletele morților se împărțeau grâu fiert, colaci, unt, untură, lapte, brânză, fructe, embleme ale celor două ocupații de bază ale culturii tradiționale, agricultura și psătoritul.

Ofrandele alimntare erau însoțite de invocarea spiritelor defuncților, cărora li se cerea, în schimbul pomenii date, belșug în gospodărie şi spor în casă:

Voi moşi strămoşi/ Să-mi fiţi tot voioşi,/ Să-mi daţi spor în casă,/ Mult pe masă,/ Cu mult ajutor în câmpul cu flori.

Credințe și superstiții

  • dacă noaptea cerul este senin înseamnă că iarna va fi blândă și ploioasă; în caz că este noros, plouă sau ninge înseamnă că iarna va fi grea.

Surse

Artur Gorovei, Credinţi şi superstiţii ale poporului român, Editura Grai şi Suflet-Cultura Naţională, Bucureşti, 1995;
Ion Ghinoiu, Zile și mituri. Enciclopedie a sărbătorilor, ritualurilor, fiinţelor fabuloase, eroilor şi miturilor, din panteonul popular românesc, Editura Univers Enciclopedic, 2018;
Narcisa Știucă, Spirala sărbătorilor. Rosturi, tâlcuri şi desluşiri, Editura „ASTRA Museum”, 2014.