8 noiembrie

Calendarul creștin-ortodox

Soborul Sfinţilor Arhangheli, Icoană pe lemn, atelier Ţara Românească, a doua jumătate a secolului al XVIII-lea

Pe data de 8 noiembrie Biserica ortodoxă cinstește Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, împreună cu toate cetele îngerești care nu s-au despărțit de Dumnezeu.

Arhanghelul Mihail este purtător de lumină, cel ce va anunța sfârșitul lumii și Judecata de apoi, uneori, acesta are în pază și apărare cheile Porților Împărătești ale Raiului.

Arhanghelul Gavriil este cel care a adus vestea nașterii lui Iisus Hristos, și îngerul îmbrăcat în veșminte albe, care a vestit mironosițelor că Hristos a înviat. El i-a înștiințat pe părinții Sfintei Fecioare (Ioachim și Ana) că Dumnezeu îi va binecuvânta prin nașterea unui copil și i-a vestit Elisabetei, mama Sfântului Ioan Botezătorul, vestea venirii pe lume a Înaintemergătorului.
Arhanghelul Gavriil este cel care dezleagă blestemele care cad asupra oamenilor și cel care hotărăște viața și moartea acestora, luptându-se cu diavolul pentru sufletele creștinilor.

Obiceiuri și tradiții

În legendele și povestirile populare, cei doi arhangheli sunt considerați a fi conducătorii înarmați ai cetelor de îngeri, purtători ai sabiei morții, cei doi arhangheli călăuzesc sufletele oamenilor când aceștia trec în lumea celor drepți.

Mihail este îngerul morții, care întâmpină sufletele celor morți imediat ce acestea părăsesc trupurile; el trece sufletele de cele 24 de vămi ale văzduhului și gonește cu sabia de foc pe demonii care îndrăznesc să se apropie iar despre Arhanghelul Gavriil se crede că veghează la capul bolnavului care trebuie să moară și la picioarele acestuia, dacă îi este dat să mai trăiască.

Despre Arhanghelul Mihail se spune că este cel dintâi sfinţit de Dumnezeu şi care îi stă de-a dreapta. În legendele populare, Arhanghelul Mihail a fost întâi slugă la diavol şi a fost ajutat de ceilalţi sfinţi, după mai multe încercări, să se elibereze.

Arhanghelul Gavril este cel care ţine ciuma de păr, la fel ca Sf. Haralambie, şi tună alături de Sf. Ilie şi Sf. Mihail împotriva diavolilor.

Cea mai răspândită credinţă referitoare la arhangheli este că, fiind cei mai mari peste îngeri, păzesc oamenii pe tot parcursul vieţii lor şi la sfârşitul vieţii tot ei le iau sufletele.

Această zi era ținută de către cei care își doreau tămăduirea bolilor, descoperirea lucrurilor pierdute și dezlegarea farmecelor și cununiilor.

Moşii de Arhangheli (Moşii de Hranghel, Moşii de Toamnă)

Componentele de rit funerar sunt o parte importantă a acestei sărbători, numită și Moşii de Hranghel, Moşii de Toamnă, Sfinții Arhangheli fiind considerați cei care iau sufletele oamenilor după moarte.

În această zi oamenii aprindeau lumânări la biserică pentru a li se asigura lumina de veci după moarte și pentru cei morți de moarte năprasnică (înec, cutremur, accident, incendiu, război, crimă) și împărțeau de pomană. Când sărbătoarea cădea într-o zi de post de peste săptămână, ofrandele alimentare trebuiau să respecte interdicția, pentru ca pomana să fie primită.

Turta Arieţilor

În calendarul pastoral, ziua de 8 noiembrie (Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril) este momentul în care berbecii se amestecă cu oile.

În Transilvania acest moment e marcat de un obicei numit Năpustitul Arieţilor care are ca formă de manifestare specifică pregătirea unei pâini speciale, numită Turta arieţilor – turtă de făină de porumb sau de grâu, care, după ce se coace, se aruncă între oi.

Calitatea de aliment sacralizat prin integrarea într-un context ritual îi conferă Turtei Arieţilor proprietăți oraculare: dacă această turtă cade cu faţa în sus, e semn că oilor la va merge bine când vor făta, dacă va cădea cu faţa în jos, se zice că le va merge rău.

Surse:

Artur Gorovei, Credinţi şi superstiţii ale poporului român, Editura Grai şi Suflet-Cultura Naţională, Bucureşti, 1995;
Tudor Pamfile, Sărbătorile de vară la români. Studiu etnografic, Academia Română, Bucureşti, 1910;
Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român, Editura Paideia, București, 2001;
Romulus Antonescu, Dicționar de simboluri și credințe tradiționale românești, Editura cIMeC – Institutul de Memorie Culturală, 2009;
luliana Băncescu (coordonator), Obiceiuri tradiționale din România – Sărbători în imagini. Album, Centrul Național pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, 2006;
Rodica Colta, Sărbători și datini de peste an. O anchetă transfrontalieră asupra culturii tradiționale, Editura Etnologică, 2017.