10 februarie

Sfântul Mucenic Haralambie, prăznuit de Biserica ortodoxă în ziua de 10 februarie, este cunoscut în calendarul popular drept Haralambie de Ciumă, pentru că ține în lanț bolile, în special ciuma.

Calendarul creștin-ortodox

Mucenicul Haralambie, slujitor al Bisericii, a trăit în secolul I, și a fost persecutat şi schingiuit de împăratul Septimiu Sever. Acesta nu credea în minunile mucenicului, ci îl bănuia de vrăjitorie. Sfântul Haralambie a fost condamnat la tăierea capului cu sabia, pentru săvârșirea multe minuni prin harul lui Dumnezeu, cum ar fi vindecarea bolnavilor și chiar învierea morților.

În timpul rugăciunii dinainte de moarte, cerurile s-au deschis și sfântul i-a vazut pe Hristos și pe îngerii săi. Haralambie i-a cerut atunci lui Dumnezeu să aibă grijă de locul unde vor rămâne moaștele sale, ca acel loc să nu sufere niciodată de foame și de boli.

Obiceiuri și tradiții

În icoanele de factură populară, Sfântul este reprezentat ţinând Ciuma în lanţ, gata s-o sloboadă asupra celor ce nu-i respectă ziua.

Atributele Sfântului Haralambie suprapun, într-o oarecare măsură, în mitologia populară, celor ale Arhanghelului Mihail, căci se crede că el ia sufletul celor ce mor și tot el poruncește Morţii chinurile la care să-i supună pe cei care nu îi respectă ziua.

În ipostaza sa de stăpân al Morții Sf. Haralambie este prezent în descântecele de alungare a Morţii, Holerei, Samcei şi lingoarei.

În legendele și povestirile populare, se spune că Haralambie ar fi fost păstor, motiv pentru care a fost ales patron al animalelor domestice. Gesturile și ritualurile specifice acestei zile au ca scop apărarea oamenilor și vitelor de boli dar și de fiarele pădurii.

Pentru a-i câştiga bunăvoinţa, în această zi se ajuna, se împărțeau de pomană turte dulci cu miere, colivă, covrigi, se stropeau vitele și pomii fructiferi cu aghiasmă, se făceau farmece şi vrăji, și erau interzise activităţile casnice legate de prelucrarea lânii şi pieilor de animale.

Surse:

Narcisa Știucă, Spirala sărbătorilor. Rosturi, tâlcuri şi desluşiri, Editura Astra Museum, 2014;
Ion Ghinoiu, Zile și mituri. Enciclopedie a sărbătorilor, ritualurilor, fiinţelor fabuloase, eroilor şi miturilor, din panteonul popular românesc, Editura Univers Enciclopedic, 2018;
Ivan Evseev, Dicţionar de simboluri şi arhetipuri culturale, Editura Amarcord, Timişoara, 1994;
Ion Ghinoiu, Mitologie română: dicţionar, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2013.