6 ianuarie

În calendarul popular, Boboteaza este ziua care încheie ciclul celor 12 zile ce au în centru celebrarea Anului Nou. Ziua de Bobotează cumulează multe din elementele specifice sărbătorii Crăciunului: local se colindă, se fac prognoze meteorologice pentru noul an, acte magice sau rituale pentru asigurarea belşugului în noul an și pentru aflarea ursitului, se crede că se deschide cerul și animalele vorbesc. O pondere importantă în această o au actele rituale şi practicile magice de profilaxie şi purificare a spațiului.

Credințe și superstiții:

  • la Bobotează, se deschide cerul și îngerul păzitor îi spune tânărului de însurat și fetei de măritat încotro îi va fi destinul;
  • cine va vedea cerurile deschise în noaptea dinspre Bobotează va fi drept înaintea lui Dumnezeu;
  • sufletul celui care moare în această zi merge de-a dreptul în cer, care rămâne deschis toată ziua, spre amintirea prezenței Duhului Sfânt la Botezul Domnului;
  • dacă în ziua de Bobotează, înainte de sfințirea apei, un flăcău sau o fată alunecă și cade, se crede că se va căsători în acel an; ar, dacă un matur alunecă și cade, se crede că, până într-un an, va muri;
  • fetele cred că, dacă pășesc pe urmele lăsate de preot, când acesta iese de la procesiunea de sfințire a apei, atunci se vor mărita mai repede;
  • nu este bine să se dea pâine la țigani, pentru că se crede că grâul, în acest caz, va face tăciune;
  • din ce parte bate vântul în ziua de Bobotează în acea direcție se va culca grâul la vară;
  • dacă în această zi este crivăț, anul va fi bogat în recolte;
  • ploile vor veni din direcția în care a stropit preotul cu agheasmă prima dată;
  • în credința că vor fi sănătoși tot anul sau că vor scăpa de friguri, unii oameni se aruncă în apele curgătoare, sau chiar în copcile făcute în gheață;
  • se crede că pușca introdusă în apa sfințită va atrage mai mult vânat în bătaia ei;
  • în Ajun și în ziua Bobotezei nu este bine să fie strigate găinile la mâncare, pentru că se crede că altă femeie auzind poate să zică: „Ție penele, /Mie ouăle!”, făcând astfel rău, pentru că păsările se duc și cuibăresc la ea și vin la stăpâna lor numai la mâncare;
  • se mai crede că nu este bine să fie strigate în zilele de ajun și în cea a Bobotezei, ca să nu le mănânce uliul peste an, din contră este bine să se pună o funie roată și să li se dea de mâncare acolo, ca să se ouă în același loc;
  • se crede că, dacă în timpul procesiunii de sfințire a apei, când se trag focuri din pistoale sau din mici tunuri confecționate artizanal (săcălușuri) vreo femeie fricoasă își strânge mâinile între genunchi, atunci pistoalele nu vor mai provoca un zgomot așa de mare, sau chiar nu se vor mai aprinde deloc;
  • femeile se duc în această zi la cimitir, unde tămâiază mormintele și dau de pomană pentru copiii și bărbații lor decedați;
  • cei ce suferă de dureri ale urechilor să se afume cu petice de țesătură, în ziua de Bobotează, chiar în timpul când, la biserică, se face sfințirea apei;
  • se face o turtă din cenușă amestecată cu agheasmă, care se păstrează peste an pentru a sfinți cu ea vasele care sunt „spurcate” din întâmplare;
  • dacă nu au prunci și îi doresc, femeile iau apă la Bobotează, vin apoi acasă cu ea și fac niște gogoși (pogace) pe care le mănâncă împreună cu soții lor;
  • copiii dau ocol casei și acareturilor, sunând din clopoței, ca să nu se apropie șerpii de gospodărie;
  • în unele locuri, în timp ce preotul sfințește apa, gospodarii scot vitele din grajduri, pentru ca și ele să se sfințească în aerul sărbătoresc al zilei;
  • de la Anul Nou și până la Bobotează, se adună gunoiul din casă, se păstrează într-un ungher și i se dă foc în ziua Bobotezei între vite, pentru ca să nu li se întâmple nimic peste an;
  • se mai spune că, până la Bobotează, căldura este pe văi, iar frigul pe dealuri, iar, de la Bobotează frigul se coboară în văi și căldura urcă pe dealuri;
  • de va fi soare în ziua de Bobotează, anul va fi bogat în recolte, dar dacă este negură înseamnă că vor muri mulți oameni;
  • dacă va ninge sau ploua va fi an lipsit de rod și mare scumpete la pâine;
  • dacă bate vântul în ziua de Bobotează înseamnă război.

Surse:

Narcisa Știucă, Spirala sărbătorilor. Rosturi, tâlcuri şi desluşiri, Editura ASTRA Museum, 2014;
Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român, Editura Paideia, București, 2001;
Simion-Florea Marian, Sărbătorile la români, Editura Fundației Culturale Române, București, 1994;
Romulus Antonescu, Dicționar de simboluri și credințe tradiționale românești, Editura cIMeC – Institutul de Memorie Culturală, 2009;
luliana Băncescu (coordonator), Obiceiuri tradiționale din România – Sărbători în imagini. Album, Centrul Național pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, 2006;
Rodica Colta, Sărbători și datini de peste an. O anchetă transfrontalieră asupra culturii tradiționale, Editura Etnologică, 2017;
Artur Gorovei, Credinţi şi superstiţii ale poporului român, Editura Grai şi Suflet-Cultura Naţională, Bucureşti, 1995.