18 ianuarie
Sărbătoarea ce a preluat din calendarul creștin-ortodox numele Sfinților Atanasie şi Chiril, arhiepiscopi ai Alexandriei, numită popular Atanasia Ciumelor sau Tănase de Ciumă, este cea din urmă zi a seriei de sărbători ce protejează împotriva bolilor şi a sălbăticiunilor.
În povestirile și legendele populare, cei doi arhiepiscopi, unul șchiop și unul chior, trăiau într-un bordei, până într-o zi când Maica Domnului i-a tămăduit cu o apă miraculoasă. Despre Atanasie se crede că este apărător de pojar, amețeli și ciumă iar Chirică Șchiopul, „cel care ține dracii de păr”, poate vindeca ologii și reumaticii.
Sărbătoarea este ţinută de femei, în special de cele care au fete de măritat pentru ca acestea să fie sănătoase și norocoase, dar şi de celelalte gospodine, ca să nu facă bube de orice fel, să nu aibă dureri de oase şi de încheieturi, pentru ca dobitoacele să nu capete dalac (bubă rea), ciumă şi să nu se şchiopeze iar puii lor să nu iasă sluţiţi.
Pentru a ține la distanță bolile, femeile împart grâu fiert, pâine cu zahăr sau turte calde stropite cu unt, și respectau această zi pentru ca ca oamenii sau animalele de povară să nu aibă accidente de-a lungul verii, în călătorii sau la muncile agricole.
Credințe și superstiții
- se ţine ca apărare de ciumă, infirmităţi, bube, ameţeli, lovituri şi apărarea vitelor şi găinilor de boli;
- cum va fi vremea de Atanasie și Chiril, așa va fi și anul;
- o ţin femeile pentru noroc la fete;
- se împart colaci, pâine cu zahăr, turte cu unt şi colivă de pomană.
Surse:
Romulus Antonescu, Dicţionar de simboluri şi credinţe tradiţionale româneşti, Tipo Moldova, 2016;
Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român, Editura Paideia, București, 2001;
Narcisa Știucă, Spirala sărbătorilor. Rosturi, tâlcuri şi desluşiri, Editura ASTRA Museum, 2014.