Prima joi după Paşti

În calendarul popular prima joi după Paşti poartă și numele de Joia Nepomenită, Joia Necurată sau Joia Rea, zi dedicată ritualurilor de purificare a spațiului gospodăriei prin foc dar si practicilor legate de cultul funerar.

În Joile după Paşti (în număr de nouă) nu se toarce şi nu se înţeapă pentru că e rău de boale şi de bătut piatra.

Obiceiuri și tradiții

Potrivit tradiției, Joia Nepomenită este o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele, dar nu se munceşte pentru că aduce ghinion asupra casei, secetă şi dăunători în livezi.

Aprinderea focurilor

Cimitirul din Moșteni, județul Vâlcea, autor Odeta Catană
Cimitirul din Moșteni, județul Vâlcea, autor Odeta Catană

În Joia Luminată se aprind focuri pentru cei morţi. Focul se face din nouă beţe de alun uscate.

Se crede că sufletele vin să se încălzească, de accea se invită vecinii şi se dau de pomană oale noi împodobite cu flori şi colaci.

Femeile dau de pomană la cimitir pentru cei morţi colaci, băutură, vase şi haine noi.

Peste morminte se aruncă şi ouă roşii.

Slobozitul Păresimilor

În afară de focurile care se aprind în această zi, o altă practică cu caracter funerar este slobozirea apei pentru cei morţi, la fântână.

O fată cară 40 de găleţi de apă pentru o persoană decedată. La sfârşit, se pune martor o persoană de acelaşi sex cu cel pentru cel care a murit şi fata este întrebată:

Eşti martor/ă că ai cărat apa lui (…)? Pe cine ai martor/ă că ai cărat apa lui (…)?

Fata răspunde:

Eu, luna şi soarele!

Imediat după accea se încrucişează două lumânări şi se aprind la cele patru capete, şi se aruncă în fântână, puse într-o troacă.

Lumânările rămân în fântână până când se sting iar fata care a cărat apă primeşte un cadou (găleată, cană cearşaf), dat peste fântână.

La final se organizează o masă la iarbă verde, cu 40 de colăcei, câte unul pentru fiecare dintre găleţile de apă.

Foca

Reprezentare mitologică ce stăpânește focul, Foca se sărbătoreşte în prima joi după Paşti. Cu această ocazie, se fac colaci care se duc la biserică pentru pomenirea morţilor.

Până a se merge cu colacii la biserică, se face foc sub pomi, ca să moară viermuşii şi omizile.

Credințe și superstiții

  • Joia după Paşti este ţinută pentru boale, nu se lucrează pentru că e rău de tifos;
  • bătrânii ţin această zi ca să nu vină ploi torenţiale
  • este foarte important să nu speli și să nu albești rufe în această zi;
  • munca la câmp nu este permisă, ca să nu crească iarba în locurile în care nu trebuie;
  • se spune că nu este bine să pleci la drum în Joia Nepomenită, altfel riști să te rătăcești;
  • nu se muncește în Joia din Saptămâna Luminată, altfel vei avea parte de sărăcie;
  • în această zi se dă de pomană peşte;
  • e bine să nu faci nimic, ca să poți ține departe tunetele, trăsnetele, grindina și vijeliile.

Surse

Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român, Editura Paideia, București, 2001;
Irina Nicolau, Ghidul sărbătorilor românești, Editura Humanitas, 1998;
Artur Gorovei, Credinţi şi superstiţii ale poporului român, Editura Grai şi Suflet-Cultura Naţională, Bucureşti, 1995;
Romulus Antonescu, Dicționar de simboluri și credințe tradiționale românești, Editura cIMeC – Institutul de Memorie Culturală, 2009;
luliana Băncescu (coordonator), Obiceiuri tradiționale din România – Sărbători în imagini. Album, Centrul Național pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, 2006;
Rodica Colta, Sărbători și datini de peste an. O anchetă transfrontalieră asupra culturii tradiționale, Editura Etnologică, 2017.