Obiceiuri și tradiții

Învierea Domnului, icoană pe sticlă, Ioan Pop de la Făgăraş, prima jumătate a secolului al XIX-lea

Ciocnitul ouălor roşii

În unele zone, oamenii se adună în curtea bisericii ca să ciocnească ouăle, urmând diferite reguli. Ouăle sunt examinate cu atenţie şi se alege oul cu coaja cea mai puternică (oul de găină are coaja cea mai subţire). Oul care se sparge îi rămâne celui care are oul întreg. Uneori copii ciocnesc ouăle pe bani: cel cu oul spart îi dă un bănuţ celui cu oul întreg.

Spălatul ritual

În dimineaţa zilei de Paşti oameniii e bine să te speli pe faţă cu apă în care s-au pus un ou roşu şi un ban de argint. Oul se pune pentru ca oamenii să fie sănătoşi şi rumeni la faţă ca acesta iar banul ca să le meargă bine şi să fie curaţi ca argintul. Oul roşu mai simbolizează sângele lui Iisus iar banii de argint monedele cu care Iuda l-a vândut.

Credinţe şi superstiţii

  • Cine moare în ziua de Paşti sau în Săptămâna Luminată va merge direct în Rai deoarece în această perioadă porţile Iadului sunt închise;
  • De Paşti cine merge la biserică pune în sân un ou roşu ca să fie totdeauna rumen la faţă;
  • Se spune că toţi cei care ciocnesc ouă roşii unul cu altul se vor vedea pe lumea cealaltă;
  • Omul al cărui ou se sparge mai repede este mai slab şi va muri mai curând;
  • Cojile ouălor roşii nu se aruncă afară în ziua de Paşti pentru că se duce norocul;
  • Fetele mari şi flăcăii tineri se uită în apa din fântână când se întorc de la slujbă, ca să fie frumoşi tot anul;
  • Cine mânăncă în ziua de Paşti caş, va fi tot anul alb la faţă;
  • În ziua de Paşti e bine să se consume întâi carne de peşte sau de pasăre, pentru ca oamnii să fie iuţi ca peştii şi uşori ca păsările în anul ce urmează;
  • De o parte şi alta a pragului casei se pune o glie de iarbă verde ca să fie belşug în casă;
  • Usturoiul sfinţit în această zi împreună cu smirnă şi busuioc este folosit de fete ca să fie plăcute şi apărate de farmece. Usturoiul şi busuiocul acestea, semănate ca să se înmulţească, sunt bune de leac;
  • Cu lumânarea de la Înviere se înconjoară casa ca să fie protejată. Lumânările de la Înviere se păstrează tot anul şi se aprind pe timp de furtună, inundaţii, fulgere;
  • Cine doarme în această zi, va avea viermi în straturi;
  • În ziua de Paşti nu se mătură pentru că face grâul secară;
  • Nu se cerne în ziua de Paşti deoarece din tărâţe se fac lăcuste care vor ataca culturile;
  • Cine vrea să ştie dacă va avea noroc, să ia un ou roşu sfinţit din ziua de Paşti şi să-l păstreze până la Paştele următor. Dacă oul e plin înăuntru, e cu noroc, dacă e gol, nu;
  • Cine vrea să aibă noroc la pescuit, ia o bucăţică de anafură şi o aruncă în apă ca să prindă tot anul peşte;
  • Dacă plouă în ziua de Paşti, perioada până la Rusalii va fi ploioasă;
  • Dacă bate grindina, anul va fi îmbelşugat.

Surse:

Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român, Editura Paideia, București, 2001;

Irina Nicolau, Ghidul sărbătorilor românești, Editura Humanitas, 1998;

Artur Gorovei, Credinţi şi superstiţii ale poporului român, Editura Grai şi Suflet-Cultura Naţională, Bucureşti, 1995.