La data de 1 februarie 1998 intra în vigoare Convenția europeană pentru protecția minorităților naționale, protecție definită ca un fapt esențial pentru stabilitatea, securitatea și pacea statelor europene. În cuprinsul convenției se arată că o societate pluralistă și cu adevărat democratică trebuie nu numai să respecte identitatea etnică, culturală, lingvistică și religioasă a fiecărei persoane aparținând unei minorități naționale, ci și să creeze condiții corespunzătoare care să le permită minorităților să-și exprime, să păstreze și să dezvolte această identitate.

Peisaj cu geamie, acuarelă și tuș pe hârtie, semnat de Ștefan Popescu, păstrat în colecția Academiei Române și clasat în patrimoniul cultural național, la categoria tezaur.

Statele semnatare se angajau cu această ocazie să ofere un cadru care să permită persoanelor aparținând minorităților naționale să-și mențină și să-şi dezvolte cultura, păstrând elementele esențiale ale identității lor, respectiv religia, limba, tradițiile și patrimoniul lor cultural.

Una dintre cele mai eterogene regiuni de pe teritoriul țării noastre, din punct de vedere al minorităților, este Dobrogea. Aici s-a dezvoltat de-a lungul istoriei un conglomerat etnic format din români, aromâni, bulgari, turci, tătari, evrei, greci, armeni, ruși, lipoveni, ucraineni, găgăuzi dar și alte etnii.

Una dintre cele mai importante minorități din spațiul dobrogean este reprezentată de comunitatea elenă, care a construit la jumătatea secolului al XIX-lea un important cartier în Constanța, organizat în jurul actualei străzi Karatzali, cu deschidere spre mare.

Scriitorul Tudor Șoimaru consemna la începutul secolului al XX-lea faptul că la fiecare colț de stradă se afla câte o cafenea grecească. „Toate le stăpâneau grecii și numai ei”. Astfel, toate cafenele, birturile și cârciumile aflate de-a lungul falezei care domina portul constănțean aparțineau unor proprietari de origine elenă. Acest lucru nu este întâmplător având în vedere faptul că în anul 1930, au fost înregistrați la recensământ circa 3.130 de greci în Constanța, echivalând cu aproximativ 8% din populația orașului.

De-a lungul timpului, minoritățile au reprezentat o sursă inepuizabilă de inspirație pentru artiști. Iubitorii de artă pot admira tablourile din Baza de Bunuri Mobile Clasate în Patrimoniul Cultural Național, care surprind portrete și aspecte din viața unor minorități din România, cum ar fi:

De asemenea, pasionații de istorie pot consulta în Biblioteca Digitală a Publicațiilor Culturale două studii deosebit de interesante despre istoria minorităților pe teritoriul țării noastre. Primul studiu a fost publicat în 1996 de către Tahsin Gemil și cuprinde o discuție introductivă despre „Național și minorități naționale”, iar cel de-al doilea, publicat în anul 2000 și semnat de Constantin Gheramidoglu, se referă la „Minoritățile etnice dobrogene în contextul politic internațional din anii 1945-1948”.

La final, vă recomandăm să vizitați site-ul MULTICULT – Galeria muzeală virtuală a minorităților etnice din România, care reprezintă o resursă documentară amplă privind cultura minorităților etnice, prin ilustrarea dispunerii muzeelor și colecțiilor publice în teritoriu.