„Pe când militarii cuceresc lumea cu sabia, iar comercianţii şi bancherii cu aurul, inginerii o cuceresc zi de zi, acolo unde sunt lăsaţi să o facă, cu compasul” spunea Mihail Manoilescu într-un discurs despre potențialul românesc neutilizat, reprodus în Buletinul AGIR din aprilie 1936.
Aflat de puțin timp la conducerea AGIR, Mihail Manoilescu, inginer de formație dar specializat în economie și sociologie, declara în același discurs: „de puţine lucruri am fost vreodată mai mândru decât de calitatea mea de staroste al inginerilor.”
Asociația Generală a Inginerilor din România (AGIR) a fost înființată în 1918, ca asociație cu caracter pur profesional, „destinată a strânge pe toți inginerii din țară, oricare le-ar fi specialitatea, în scop de a se ocupa de prestigiul moral și de interesele materiale ale corpului (ingineresc), în concordanță cu interesele generale ale țărei.”

În 1919 începe și publicarea Buletinului AGIR, care apare constant de-a lungul perioadei interbelice și care cuprinde, pe lângă articole tehnice sau cele despre activitățile asociației, numeroase sinteze despre situația în diferite domenii, planuri și strategii, toate reflectând preocupările vremii, dar, inerent, și frământările politice și economice.
Buletinul AGIR a fost digitizat în cadrul Direcției Patrimoniu Digital, în urma colaborării cu Asociația Generală a Inginerilor din România, și se găsește acum și pe ProEuropeana – Biblioteca Digitală a Publicațiilor Culturale, unde va fi catalogat la nivel de articol. Momentan, puteți accesa volumele anuale ale Buletinului AGIR dintre anii 1919-1941, tot în Biblioteca Digitală.
Veți găsi aici articole semnate de ingineri și arhitecți reprezentativi ai perioadei, acoperind domenii diverse printre care agronomie, silvicultură, urbanism, transporturi, energetică etc., regăsind printre semnatari nume precum Anghel Saligny, Elie Radu, Vintilă Brătianu, Grigore Stratilescu, Cincinat Sfințescu, Grigore Cerchez, Traian Lalescu, Dorin Pavel etc.