text de Smaranda Oțeanu-Bunea

Da, dl. Costin Popa, cunoscut publicist, redactor șef al Revistei Melos, prezent la marile evenimente lirice ale lumii este cel care a dăruit melomanilor volumele de referință Opera … – Live, Viva, În direct, Eterna, Divina, În portrete, Măiastra, Celesta, Magica, Miracol, plus Întâlniri și Dicționarul sentimental!!!

Mii de pagini scrise de un împătimit al artei lirice, informat la zi cu tot ce se întâmplă prin faimoase orașe muzicale, dornic să transmită ce este mai valoros, mai important, în evoluția acestui gen fantastic, de la concepții scenice la debuturi, la creații interpretative-reper.

Iar cadoul pentru Centenarul ONB, peste 200 de cronici, relatări, un roman fluviu al celor 25 de stagiuni, în perioada 1995-2020 este de neprețuit, o diademă pe frontispiciul teatrului, pentru că înseamnă ISTORIE!

Pentru cine scrie Costin Popa? Culmea este că nu-i lasă indiferenți nici pe specialiști, nici pe cei care vor doar să se informeze, comentariile, povestirile sunt pline de culoare, de viață, rulate uneori cu diplomație, alteori cu o sinceritate fără mănuși care atrag, conving, lansează întrebări… Cu ce începe? Cu marea metaforă a Oedip-ului, în regia lui Andrei Șerban, relația cu partitura enesciană, cu acea translare temporală atât de comentată… Apoi, se vede că este fan Elena Moșuc, se bucură de agilitățile coloraturii ei în „Lucia di Lammermoor”, dar nu uită nici abilitățile lui Iurie Florea, nici impecabilul solo de harpă din cel de al doilea tablou, mai mult, taxează realizatorii programului, că nu au trecut numele interpretei, pe fluturaș…

Cum era să nu puncteze cei patru ani de management, ai lui Ludovic Spiess – opus-uri de aur: „Pescuitorii de perle”, „Werther”, „Falstaff”, „Mefistofele”, „Văduva veselă”, „Simon Boccanegra” și, mai ales „Requiem-ul” verdian, pentru prima oară, în ultimii 51 de ani, sub bagheta lui GianPaolo Mazzoli…

În fine, este încântat că, după experiențe Hausvater, Draganoff, prin 2007, iubitorii tradiției au primit un cadou nevisat – o „Boema” clasică, regizor Ionel Pantea, care respiră multă culoare, adevăr. Era și bagheta lui Vlad Conta, care și-a pus amprenta asupra discursului. Costin Popa a făcut observațiile de rigoare fiecărui tânăr interpret și i-a remarcat pe Schuller și Basacopol în rolurile de compoziție… Dimineți, după-amieze, seri la operă, un studio care așteaptă mai multă inventivitate, CAV&PAG – primite cu speranță, oricând…

Ce să facem, cronicile lui Costin Popa, trebuie citite, nu răsfoite, chiar dacă sunt cuprinse în vreo 570 de pagini… Nu contează! Pentru cei care mănâncă operă pe pâine – e un REGAL! Pentru cei curioși – e o mare SURPRIZĂ! Pentru cei care s-au avântat pe drumul muzicologiei – o ȘANSĂ!