Text de Costin Popa

S-a reluat organizarea de concerte/spectacole dedicate unor mari personalități ale Operei Naționale București, al căror nume a rămas numai în amintire. Acum câteva luni, celebrul dirijor Stelian Olariu (1928-2017) a fost comemorat printr-o serată prefațată de directorul general interimar Daniel Jinga, cel ce i-a urmat la conducerea ansamblului coral. Un mesaj video a fost transmis de Ioan Holender, fost director al Operei din Viena, cuvinte omagiale au rostit realizatoarea Radio dr. Luminița Arvunescu, alături de dr. Oltea Șerban-Pârâu și semnatarul acestor rânduri, critici muzicali. Directorul Jinga a anunțat că intenționează ca în stagiunea viitoare, o întreagă săptămână să fie dedicată memoriei lui Stelian Olariu. Scurte fragmente corale din „Lohengrin”, spectacol în pregătire la acel moment, au marcat evenimentul.

De curând, o seară cu „Samson și Dalila” de Saint-Saëns a fost dedicată memoriei uneia dintre marile noastre cântărețe, mezzosoprana Elena Cernei (1924-2000), voce de culoare unică amintind de patina aurului antic, ce însoțea o ținută statuară, atribute ce i-au adus aprecierile publicului din țară și de pe ilustre scene ale lumii. Un pliant frumos editat a prezentat fotografii din carieră, la care s-a adăugat un text documentar cu date biografice, de studii și evoluții profesionale, distincții, aprecieri, onoruri, semnat de soțul regretatei artiste, prof. dr. Stephan Poen, care a rostit emoționante cuvinte pe scenă, subliniind legăturile solide ale artistei cu România și îndrumând publicul către continuarea informativă prin propriul blog stephanpoen-muzicologie. În tălmăcirea Elenei Cernei, o peliculă istorică, Seguidilla din „Carmen”, a fost proiectată pe ecran, urmată de o imagine susținută printr-o înregistrare cântată în limba idiș și acompaniată la pian de Ferdinand Weiss.

Un cântec hasidic de Max Eisikovits, parte a unui ciclu compus în 1966 pentru comemorarea Holocaustului. Momentul a fost potrivit, fiind coincident datei de 27 ianuarie 2022, când pe tot mapamondul s-a comemorat Holocaustul. La final, Stephan Poen a făcut cunoscută lansarea proiectului Academia Elena Cernei, prilej cu care, sub aceste auspicii, a fost anunțată decernarea de Diplome de Onoare directorilor Operei, Daniel Jinga și Daniel Magdal, realizatoarei Radio Luminița Arvunescu, precum și performerilor serii.

Iată două evenimente omagiale care nu trebuie să rămână singulare, izolate.

Mezzosoprana Ramona Zaharia, o memorabilă Dalila

A fost star-ul spectacolului „Samson și Dalila”, în care și-a pus în valoare timbralitatea prețioasă de culoare sombrată, ce se deschide amplu în registrul acut prin evantaie strălucitoare. Intrarea din primul act „Je viens célébrer la victoire”, moale, calină și dulce expresivă a căpătat consistență și senzualitate în aria „Printemps qui commence”, pentru ca eroina să-și arate adevărata față prin energia chemării „Samson, recherchant ma présence” și invocării pasionale „Amour! Viens aider ma faiblesse”, ce a inclus o spectaculoasă frază prelung vocalizată cu Si bemol acut și sunete grave „de piept”, impresionant accentuate. Cu linie vocală cursivă, incitantă și seducătoare ca expresie în aria „Mon coeur s’ouvre à ta voix” din același act secund, Ramona Zaharia a cutremurat sala prin exclamația furibundă „Lâche!”, confirmând penetranța aceluiași Si bemol înalt. În actul al treilea, rememorând ironic în fața unui Samson orb și lipsit de puteri întâmplările și „strategia” întâlnirii lor, Dalila a înfățișat dramatic și perfid răzbunarea. După întruparea de bună amintire a Carmencitei lui Bizet acum șase ani, Ramona Zaharia a revenit acum la București ca remarcabilă interpretă a personajului lui Saint-Saëns și va mai fi săptămâna viitoare Eboli în „Don Carlos” de Verdi, alături de invitați valoroși.

Ramona Zaharia
Bacchanala
Ramona Zaharia, Daniel Magdal
Aplauze

Partener în rolul Samson a fost cunoscutul tenor Daniel Magdal cu glas vibrant în registrele central și grav, dar eroic în cel acut, îndeosebi la Si bemol-urile înalte „Trahison!” (finalul actului al doilea) sau „En les écrasant en ce lieu!” (sfârșitul operei).
În celelalte roluri au evoluat baritonul Vicențiu Țăranu (Marele Preot al lui Dagon), bașii Filip Panait (Abimélech) și Horia Sandu (Un bătrân evreu), tenorii Andrei Lazăr (Solul) și Valentin Racoveanu (Primul filistean), baritonul Daniel Filipescu (Al doilea filistean).

Bagheta a revenit lui Iurie Florea care, în compania orchestrei, corului și ansamblului de balet ale primei scene lirice naționale, a construit atmosfera potrivită poveștii biblice. În fosă și pe scenă, sonorități plutitoare s-au împletit cu explozii tensionate, violente.