text de Ana Sireteanu
Concertul Orchestrei Naționale Radio din prima săptămână a lui noiembrie a propus publicului două opusuri de mare amploare dramatică din creația romantică germană, momente în care ansamblul (căruia i s-a alăturat în partea a doua și Corul Academic Radio) și-a putut etala întregul arsenal de abilități tehnice și expresive.
Acest lucru s-a putut observa încă din prima parte a „Concertului nr. 1 op. 15 în re minor pentru pian și orchestră” de Johannes Brahms, partitură considerată mai degrabă o „simfonie cu pian”, în care valențele expresive ale instrumentului solist se îmbină organic cu sonoritatea orchestrei. Sub bagheta lui Cristian Mandeal, în expunerea dinamică, am simțit atenția pentru dozajele dintre partide și răspunsurile tematice expresive (deși s-au auzit la unii instrumentiști scăpări din punctul de vedere al intonației).
Fiind vorba despre un concert organizat în colaborare cu Institutul Polonez, protagonist a fost pianistul în vârstă de 30 de ani Szymon Nehring, muzician al cărui caracter echilibrat s-a reflectat în interpretarea sa, cu o viziune de ansamblu bine balansată asupra lucrării. Desele schimbări ale tipului de scriitură din partitura pianului au consacrat opusul brahmsian ca un adevărat test al capacității „cameleonice” a acestuia. Astfel, în prima și a treia mișcare, solistul este solicitat de pasajele de virtuozitate și contrastul vigoare-lirism, în Adagio trecând în prim-plan latura sa poetică, iar Szymon Nehring le-a îndeplinit pe toate cu brio. Am admirat și la bis-ul ales tot din creația brahmsiană, „Romanța op. 118 nr.5”, eleganța melodiei și finețea tușeului tânărului polonez.
În „Simfonia-cantată Lobgesang op. 52”. amplă lucrare vocal-simfonică în 11 părți, creată de Felix Mendelssohn pentru a marca 400 de ani de la inventarea sistemului de tipar – orchestra și mai ales Corul Academic Radio (care sărbătorește anul acesta 85 de ani de existență), pregătit de dirijorul Ciprian Țuțu, pur și simplu au strălucit! Descrisă de Robert Schumann ca „tot ce îi poate face pe oameni fericiți și îi poate înnobila spiritual”, partitura numerotată ca „Simfonia a II-a” din creația lui Mendelssohn reunește puterea expresivă a ansamblurilor orchestral și coral, precum și a trei soliști vocali (soprana Veronica Anușca, mezzosoprana Lilia Istratii și tenorul Andrei Petre). Toate acestea au fost puse în valoare datorită concepției dirijorului Cristian Mandeal, fiind evidențiate caracterul imnic și încărcătura dramatică a textului (bazat pe psalmi), precum și stilul specific repertoriului vocal-simfonic german.
Astfel că, la final, în atmosfera triumfătoare a „Simfoniei-cantată Lobgesang”, în timpul furtunoaselor aplauze care încununau și răsplăteau muzicienii pentru efortul lor, nu mi-a mai rămas decât să constat că un astfel de concert ar fi meritat o sală plină, așa cum rareori se mai întâmplă la concertele Orchestrelor Radio.

