În perioada 26 septembrie – 2 octombrie 2022 a avut loc, în cadrul International Hellenic University din Salonic, a VII-a ediție a Congresului Internațional privind Antichitățile din Marea Neagră dedicat memoriei regretatului arheolog și epigrafist român, Alexandru Avram. 

Neașteptata stingere din viață a unuia din cercetătorii care au pus bazele acestui congres, Gocha Tsetskhladze, a fost urmată de nenumărate cuvântări ținute de specialiști pe parcursul celor cinci zile dedicate congresului. 

Sesiunile de comunicări și postere din cadrul congresului, în număr de patru, au propus teme relevante pentru istoria și arheologia din spațiul pontic, referindu-se la o perioadă cronologică de paisprezece veacuri, începând cu secolul VIII a. Chr, până în secolele V-VI p. Chr. 

Colegii de la Institutul Național al Patrimoniului, Direcția Patrimoniu Digital au participat cu postere, realizate în colaborare cu colegi de la Muzeul Municipiului București, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Institutul de Studii Sud-Est Europene, Musée du Louvre și Universitatea București, iar temele propuse au fost încadrate în secțiuni diferite ale Congresului.

Tatiana Iorganda, bibliograf în cadrul Secției Biblioteci Digitale, a participat împreună cu Franceska-Cristina Știrbul, studentă la Universitatea din București, cu un poster intitulat „Scythians at home and abroad. An iconographical study of the depiction of Scythian warriors on Greek vase-paintings and Scythian toreutic articles.” Acest studiu explorează posibilitățile de identificare a războinicilor sciți pe diferite tipuri de artefacte antice, mai cu seamă pe vasele pictate grecești și pe articolele toreutice de factură scitică.

Un subiect de interes a fost abordat în posterul dedicat cercetărilor interdisciplinare care au avut loc în așezarea rurală romană de la Panduru.

Bianca Grigoraș, istoric în cadrul secției Documentare Muzeală și Arheologică a participat la acest congres cu două postere, care au avut drept subiect principal materialul ceramic din două situri arheologice, Tropaeum Traiani și Dinogetia. Ele au vizat ceramica gotică descoperită la Dinogetia și ceramica romană timpurie de la Tropaeum Traiani. 

„Living with the Romans: Pottery in a Roman City, Dinogetia” a fost realizat în colaborare cu Alina Streinu, muzeograf la Muzeul Municipiului București, din București, tema de studiu fiind ceramica gotică descoperită la Dinogetia, (județul Tulcea). Prezența acestui material în mica fortificație de pe malul Dunării ne oferă noi date cu privire la relațiile dintre goți și romani în secolul al IV-lea și al V-lea p. Chr. Astfel, această categorie de vase, deși descoperită într-o cantitate mică, dovedește prezența unui mic contingent de federați la Dinogetia. 

„Early Roman Amphorae from Tropaeum Traiani” a fost realizat în colaborare cu Adriana Panaite, Cercetător Științific III la Institutul de arheologie „Vasile Pârvan”, din București și a fost dedicat ceramicii romane timpurii descoperite la Tropaeum Traiani, (Constanța). Cetatea Tropaeum Traiani este cunoscută, în special, pentru monumentele sale romane târzii, iar existența materialului ceramic roman timpuriu oferă noi date cu privire la situația economică a cetății în prima etapă de existență a acesteia. Drept urmare, diversitatea materialului amforic sugerează legături comerciale cu zona Pontică, Egeeană, sau Est Mediteraneeană, iar proximitatea acestei cetăți de capitala Tomis și drumurile bine conectate au facilitat aceste rute comerciale.

Pe baza acestor contribuții au avut loc dezbateri și discuții constructive, care au deschis perspectivele unor noi posibile colaborări interinstituționale pe diferite arii de interes.