80 de ani de la Pogromul de la Iași. Tristul eveniment a avut loc între 27-30 iunie 1941, fiind una dintre cele mai violente și rușinoase crime din istoria contemporană a României. Masacrul a fost inițiat de regimul militar al generalului Ion Antonescu, cu sprijinul activ al autorităților locale, împotriva cetățenilor de etnie evreiască care locuiau în vechea capitală a Moldovei. În Iaşi, evreii au avut o lungă istorie de conviețuire pașnică, aceștia începând să se așeze în zonă spre sfârşitul secolului al XV-lea.
Un factor hotărâtor în declanșarea Pogromului de la Iași l-a avut asocierea greșită dintre ideologia comunistă și membrii comunității evreiești. Intrarea Regatului României alături de Germania Nazistă împotriva Uniunii Sovietice a accentuat sentimentul antisemit, care era prezent în societatea românească într-o formă relativ latentă.
Pogromul a fost precedat de Operațiunea Barbarossa, acțiune începută la 22 iunie 1941, acesta fiind numele de cod utilizat de regimul nazist pentru campania militară de invadare a Uniunii Sovietice.
În dimineața zilei de sâmbătă, 28 iunie 1941, soldaţi români şi germani din Iași, împreună cu poliţia şi cu grupuri de civili, au inițiat și comis numeroase crime, umilințe şi jafuri la adresa evreilor din oraș. Miile de evrei care au supraviețuit masacrului au fost duși forțat la gară, fiind înghesuiți în vagoane de marfă, fără apă, mâncare sau aer.
Au existat și persoane care au întreprins acțiuni energice de salvare a evreilor, printre acestea o putem menționa pe Viorica Agarici (n. 24 februarie 1886, București – d. 18 februarie 1979, București), președinta Crucii Roșii din Roman. La trecerea prin gara Roman a trenurilor care transportau evrei din Iași, deportați spre lagărul de la Călărași, aceasta a oferit primul ajutor victimelor.
Conform recensământului din anul 1930 (acesta fiind și singurul recensământ care a avut loc în România Mare), Iașiul avea o populație de 102.872 cetățeni, dintre care 34.662 erau evrei. În timpul pogromului de la Iași și-au pierdut viața 13.266 de cetățeni români de etnie evreiască.
ProEuropeana – Biblioteca Digitală a Publicațiilor Culturale cuprinde cinci publicații noi referitoare la istoria comunității evreiești în spațiul românesc:
- Contribuția evreilor din România la cultură și civilizație;
- Evreii din România în texte istoriografice – Antologie;
- Adevărul asupra problemei evreești din România în lumina textelor religioase și a statisticei;
- Idealul sionist în presa evreiască din România (1881-1920);
- Suferință… Rezistență… Eroism – Culegere de documente din istoria evreilor din România;