Astăzi, 24 iulie, sărbătorim Ziua Poliției de Frontieră. La această dată, în 1864 domnitorul Alexandru Ioan Cuza a emis un decret domnesc, prin intermediul căruia se uneau cele două structuri grănicerești din Moldova și Țara Românească.

Fotografie cu Colonelul Ilie Crețulescu, unul dintre comandanții Corpului de grăniceri, în uniformă de paradă, aflată în colecția Muzeului de Istorie și Arheologie al Complexului Muzeal Județean Neamț, Piatra Neamț.

Instituția se numea Corpul de Grăniceri. De-a lungul timpului, a avut parte de mai multe restructurări, iar din anul 1946 s-a numit Comandamentul Trupelor de Grăniceri, până în anul 1992 când s-a transformat în Comandamentul Național al Grănicerilor.

Poliția de frontieră, înființată în 1903, avea îndatoriri de ordin vamal și polițienesc. Unirea dintre cele două instituții s-a realizat abia în anul 1998, când s-a constituit Poliția de Frontieră Română care avea misiuni de pază, supraveghere și control asupra frontierei de stat.

Printre îndatoririle grănicerilor se numără: apărarea frontierelor, prevenirea fraudelor de orice fel, împiedicarea importurilor și exporturilor clandestine atât în timp de pace, cât și de război, instituirea de carantine pentru prevenirea răspândirii epidemiilor.

Conform legii pentru organizarea Puterii Armate a României din anul 1864, grănicerii se găseau o săptămână în misiuni de pază la pichete și două săptămâni acasă, iar durata serviciului era de 6 ani.

Activitatea și organizarea grănicerilor au fost subiectele mai multor lucrări. O parte dintre acestea pot fi accesate în Biblioteca Digitală a Publicațiilor Culturale, la adresa.