Începând cu anul 2011, la data de 13 februarie se celebrează Ziua Mondială a Radioului. Cu această ocazie, anual, este aleasă o temă de actualitate, iar cea din 2023 este „Radioul și pacea”.

În România, primul post de emisie radiofonică pentru regiunea București a devenit funcțional în anul 1924 sub conducerea lui Dragomir Hurmuzescu, iar în anul 1925 la Institutul Electrotehnic din București a fost construit primul radioreceptor românesc performant.

Radioreceptor Standard, produs de compania Standard & Electric Co în anul 1931, aflat în colecția Muzeului Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” din Iași și clasat în patrimoniul cultural național în categoria tezaur.

Tot în această perioadă, au fost editate și două reviste de specialitate „Radio Român” și „Radiofonia”. Cadrul legal al radiofoniei a fost instituit în anul 1925, însă Societatea de Difuziune Radiotelegrafică din România a fost creată abia trei ani mai târziu, în 1928.

Primul post de emisie românesc a fost construit în atelierele Institutului Electrotehnic în anul 1927 după planurile ing. Emil Petrașcu. Treptat, radiofonia din România s-a dezvoltat, iar în anul 1928 a fost creată Orchestra Simfonică Radio de către dirijorul și compozitorul Mihail Jora (n. 14 august 1891, Roman, Neamț, Regatul României – d. 10 mai 1971, București, România).

Ulterior, în 1929 s-a lansat emisiunea „Teatrul Radiofonic”, cu spectacole susținute de mari actori ai vremii din România, iar în 1930 a început ciclul de emisiuni „Universitatea Radio” la inițiativa sociologului și etnologului Dimitrie Gusti (n. 13 februarie 1880, Iași, România – d. 30 octombrie 1955, București, România), în cadrul căreia istoricul și omul politic Nicolae Iorga (n. 5 iunie 1871, Botoșani, România – d. 27 noiembrie 1940, Strejnic, Prahova, Regatul României) atingea teme care frământau societatea în acea perioadă.

În Biblioteca Digitală a Publicațiilor Culturale puteți găsi mai multe articole referitoare la evoluția radiofoniei în România, dar și despre evocări, cronici, orchestre radio sau propagandă.

Pentru informații despre personalități române implicate în dezvoltarea radiofoniei românie, vă recomandăm articolul Lenuței Chiriță, publicat în Buletinul Muzeului Științei și tehnicii „Ștefan Procopiu” din Iași, în 2010, despre „Contribuția lui Dragomir Hurmuzescu în dezvoltarea radiofoniei românești” regăsit la paginile paginile 167-176, precum și articolele despre Mihail Jora.

De asemenea, puteți vedea imagini cu radioreceptoare produse de-a lungul timpului – atât în România, cât și în străinătate, obiecte clasate în patrimoniul cultural național în categoriile tezaur și fond, în Baza de Date a Bunurilor Culturale Mobile Clasate.

Radioreceptor Standard, produs de compania Standard & Electric Co în anul 1931, aflat în colecția Muzeului Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” din Iași și clasat în patrimoniul cultural național în categoria tezaur.