„Limba este tezaurul cel mai frumos pe care-l moștenesc copiii de la părinți”
Tudor Arghezi (Convorbiri literare, 1876, p. 137).
Astăzi, 31 august, de Ziua Limbii Române este un bun prilej să sărbătorim unicitatea și frumusețea limbii române, principalul instrument pe care îl folosim în comunicarea de zi cu zi dar și un foarte important element al identității și culturii române. Limba română este principalul vector prin care se transmite și se păstrează patrimoniul cultural imaterial românesc, prin care transmitem gânduri, cunoaștere, tradiții, expresii, opere literare sau cântece românești.

Româna face parte din clasa limbilor romanice, deci o limbă derivată din latina vulgară. Are un strat de bază latin, un substrat traco-dacic și un adstrat slavic. S-a format de-a lungul a două milenii, de la cucerirea și romanizarea Daciei și a suferit transformări pe tot parcursul timpului, fiind influențată și împrumutând cuvinte și expresii din limbile greaca, turca, franceza, engleza etc.
Limba română arhaică s-a formât cândva între secolele VI și IX, expresia „torna, torna, fratre”, citată de Theophanes Confessor în „Chronographia”, fiind considerată de mulți lingviști ca cel mai vechi eșantion de limbă română primitivă. Între secolele IX – XIII se formează grupurile dialectale ale limbii române: la nord de Dunăre se formează dacoromâna, limba vorbită de românii din România și Republica Moldova, iar la sud de Dunăre iau naștere dialectele aromân, istro-român și meglenoromân.
Cel mai vechi document cunoscut scris în limba română este scrisoarea lui Neacșu de la Câmpulung, datată în 1521. Limba româna medievală însă era ușor diferită de cea pe care o vorbim în zilele noastre. Limba vorbită era una romanică dar era scrisă cu caractere chirilice. Limba română modernă ia naștere în secolul al XIX-lea când apare și limba literară, introducerea alfabetului latin și începe reglementarea gramaticii și ortografiei. Introducerea alfabetului latin fusese propusă încă de la finele secolului al XVIII-lea de către Școala Ardeleană.
Dialectul român vorbit la nord de Dunăre se împarte în graiuri, cele mai cunoscute fiind: graiul ardelenesc, graiul maramureșean, graiul bănățean, graiul moldovenesc, graiul muntenesc, graiul oltenesc, graiul crișean sau cel bucovinean.
Limba română este limba oficială în România și Republica Moldova, fiind vorbită în peste 14 state de către circa 28 de milioane de persoane. Este de asemenea și una din cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii Europene.
Pentru a afla mai multe despre originea, structura și istoria limbii română vă invităm să consultați publicațiile digitizate în Biblioteca Digitală a Publicațiilor Culturale.
Recent, am adăugat în Biblioteca Digitală și 81 de publicații ale Institutului de Lingvistică Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti.
Dintre aceste publicații recomandăm lectura următoarelor lucrări:
- Atlasul lingvistic român pe regiuni: Sinteză
- Atlasul lingvistic român pe regiuni: Muntenia și Dobrogea
- Harta sonoră a graiurilor și dialectelor limbii române, de Marian Marin, Marilena Tiugan, Editura Academiei Române, 2014
Pentru a citi gândurile românilor din perioada mai recentă puteți citi și textele de pe cărțile poștale din colecția Andrei Stomff
Pentru a consulta textul scrisorii lui Neacșu de la Câmpulung puteți accesa pagina noastră.