Astăzi, de Ziua Internațională a Limbii Materne, sărbătorim diversitatea culturală și lingvistică din întreaga lume. Această zi a fost proclamată în cadrul Conferinţei Generale a UNESCO din 17 noiembrie 1999 și celebrată pentru prima dată de Organizaţia Naţiunilor Unite începând cu anul 2000.

Limba maternă reprezintă o componentă esenţială în procesul de definire a unei națiuni, comunități sau minorităţi naţionale, care contribuie la conservarea şi perpetuarea identităţii fiecărui grup uman și a culturi specifice. Ea se poate pierde foarte uşor, dacă nu este învăţată şi vorbită în familie ori dacă nu este studiată în școală şi exersată în comunitate.

Tema din anul acesta este „educația multilingvistică – o necesitate în a transforma educația”, care explorează și dezbate potențialul multilingvismului în transformarea educației dintr-o perspectivă a învățării pe tot parcursul vieții și în diferite contexte, precum și facilitarea accesului la educație pentru grupurile de populație care vorbesc limbi nedominante, limbi ale grupurilor minoritare și limbi indigene. O temă suplimentară, abordată în cadrul tuturor edițiilor a fost promovarea ideii de revitalizare a limbilor care dispar sau sunt amenințate cu dispariția.

Carte bibliofilă, „Limba maternă în Institutele pedagog(ice) și clasele poporale române” de Ilarion Pușcariu, publicație aflată în patrimoniul Bibliotecii Județene „G. T. Kirileanu” din Piatra Neamț și clasată în categoria Tezaur a patrimoniului cultural național.

Pentru a afla mai multe despre activitățile din cadrul Zilei Internaționale a Limbii Materne puteți accesa pe site-ul UNESCO.

La nivel mondial, în prezent se vorbesc 7151 de limbi, dintre care 40% sunt în pericol de dispariție. În Uniunea Europeană, 450 de milioane de cetățeni din 27 de state membre vorbesc 24 de limbi oficiale, și scriu în trei tipuri de alfabet. Alte circa 60 de limbi fac parte din patrimoniul UE, acestea fiind limbile regionale sau minoritare.

În România, limba oficială națională este limba română dar există mai bine de alte 20 de limbi minoritare declarate drept limbi materne. În cadrul recensământului din 2021, 15.153.198 persoane (cca 91,6 % din respondenți) au declarat limba română drept limbă maternă. Pentru 6,3% cetățeni români limba maternă este maghiara, iar restul de 2,1% vorbesc limbile romani, ucraineană, germană, turcă etc.

Țara noastră este semnatară a Cartei Europene a Limbilor Regionale și Minoritare, ratificată prin Legea 282/2007. Astfel statul român se angajează să păstreze, protejeze și să încurajeze dezvoltarea limbilor minorităților. Guvernul României se implică în asigurarea dreptului individului de a-și păstra și dezvolta liber identitatea etnică, astfel încât să se poată exprima pe deplin în sfera culturii, limbii, religiei, educației și vieții publice. De asemenea, statul român trebuie să dezvolte politici de încurajare a dialogului interetnic și intercultural, de combatere a discriminării și promovare a toleranței și de utilizare a limbii materne în diferite domenii.

În România sunt 10 limbi minoritare care beneficiază de protecție generală: albaneză, armeană, greacă, italiană, idiş, macedoneană, poloneză, romani, ruteană și tătară. Alte 10 limbi beneficiază de protecție sporită: bulgară, cehă, croată, germană, maghiară, rusă, sârbă, slovacă, turcă, ucraineană. Pentru mai multe informații vă recomandăm să consultați lucrarea Multilingvism și limbi minoritare în România, de Nicolae Saramandu şi Manuela Nevaci, Ed. Qual Media, Cluj Napoca, 2009.

În Biblioteca Digitală a Publicației Culturale puteți consulta reviste, cărți și articole publicate în limbile minorităților naționale:

Tot în Biblioteca Digitală sunt în curs de catalogare peste 70 de publicații printre care studii lingvistice, texte, atlase și manuale de limbă persană, bengali, franceză, engleză, română, italiană, cehă, rusă, spaniolă, sârbă, latină etc, publicate de Institutul de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”.

Printre acestea sunt și două lucrări monumentale precum:

Domeniul Lingvistică din Biblioteca Digitală cuprinde următoarele publicații.

Recomandăm de asemenea și publicațiile și studiile cu privire la minoritățile etnice din România.

Manifestările culturale în limbile materne iau diverse forme, precum:

  •  Manifestările teatrale:

În România funcționează teatre ale minoritățilior naționale ( Teatrul Maghiar „Csiky Gergely”, Timişoara, Teatrul German de Stat din Timișoara, Teatrul de Nord – Trupa Harag Gyorgy din Satu Mare, Teatrul „Csiki Játékszin” din Miercurea Ciuc, Teatrul Maghiar de Stat din Cluj etc

În STAR – Repertoriul spectacolelor teatrale și muzicale există opțiunea de a realiza selecții în funcție de limba piesei interpretate