În fiecare an, pe 22 februarie, comunitățile din întreaga lume se unesc pentru a marca Ziua Internațională a Cercetășiei, o zi dedicată sărbătoririi valorilor și tradițiilor mișcării cercetașe, care încurajează dezvoltarea personală, aventura în aer liber și serviciul comunitar.

Robert Stephenson Smyth Baden-Powell s-a născut pe 22 februarie 1857 și a fost un ofițer militar britanic, scriitor și fondator al mișcării cercetașilor. Baden-Powell a avut o carieră militară distinsă, iar experiența sa în armată și abilitățile sale de supraviețuire și orientare în natură l-au inspirat să scrie manualul „Aids to Scouting”, publicat în 1899, care a devenit popular printre tinerii care doreau să învețe tehnici de supraviețuire și abilități militare. În 1907, la revenirea în Marea Britanie, Baden-Powell a organizat o tabără experimentală pentru băieți, unde a pus bazele principiilor și activităților mișcării cercetașilor. În 1920, el a fondat Organizația Mondială a Cercetașilor, care a devenit organismul de conducere al mișcării la nivel global. Lordul Baden-Powell a murit pe 8 ianuarie 1941, dar moștenirea sa continuă să trăiască prin mișcarea cercetașilor, care încă îi urmează valorile și principiile, inspirând și educând tinerii din întreaga lume, având membri în peste 160 de țări.

Prima unitate de cercetași din România a fost înființată în noiembrie 1913 de către Marin Demetrescu, directorul Liceului „Gheorghe Lazăr” din București, la îndemnul profesorului Gheorghe Munteanu-Murgoci (geolog, mineralog și pedagog, 1872-1925). Istoria cercetășiei în România o puteți citi detaliat în articolul „100 de ani de cercetășie în România. Participarea cercetașilor la bătălia de la Amzacea” scris de Dumitru Valentin Pătrașcu și publicat în revista „Litua – studii și cercetări”, nr. XVI din 2014, articol regăsit în Biblioteca Digitală a Publicațiilor Culturale.

Tot în Biblioteca Digitală puteți citi articolul „Un cercetaș vasluian – Marin Benghiuș”, articol scris de Adriana Țibulcă publicat în revista „Acta Moldaviae Meridionalis”, nr. XXV-XXVII din 2006.

Câteva bunuri culturale mobile clasate în Patrimoniul Cultural Național, printre care și o tunică de cercetaș, pot fi vizualizate accesând link-ul: https://clasate.cimec.ro/lista.asp?psearch=cerceta%C8%99&psearchtype=

De-a lungul timpului, principiile de bază ale cercetășiei au rămas constante: loialitatea față de țară, respectul pentru ceilalți și pentru mediul înconjurător, și dezvoltarea abilităților de viață și de leadership. Spiritul aventurii este unul dintre pilonii de bază ai cercetășiei. Prin activități precum excursiile în natură, camping-ul, escaladarea, navigația și multe altele, tinerii cercetași sunt încurajați să își depășească limitele și să descopere noi perspective asupra lumii înconjurătoare. Aceste experiențe în aer liber nu doar că îi conectează pe participanți cu natura, ci și îi învață să fie responsabili și să aprecieze resursele naturale. Pe lângă aventură, serviciul comunitar reprezintă o parte integrală a misiunii cercetașilor. Prin proiecte și activități de voluntariat, membrii cercetași își aduc contribuția la îmbunătățirea comunităților lor. Fie că este vorba despre curățenia parcurilor, asistența persoanelor în vârstă sau sprijinirea celor defavorizați, cercetașii sunt mereu gata să ofere ajutorul lor necondiționat.

Promit pe onoarea mea să fac tot ce este posibil pentru: a servi patria mea România și credința mea, a ajuta pe aproapele meu în orice moment, a mă supune Legii Cercetașului.” – Promisiunea Cercetașului
Ecaterina Teodoroiu în uniformă de cercetaș, fotografie aflată în colecția Muzeului Militar „Regele Ferdinand I” din București și clasată în categoria Fond, în patrimoniul cultural național.

Ziua Internațională a Cercetășiei este o ocazie de a reflecta asupra impactului pozitiv pe care această mișcare l-a avut în viețile tinerilor din întreaga lume. Încurajând dezvoltarea personală, promovând spiritul de aventură și cultivând angajamentul față de serviciul comunitar, cercetașii contribuie la formarea unei generații de lideri responsabili și conștienți de lumea din jurul lor.