Pe 26 iunie sărbătorim Ziua Drapelului Național! La această dată, în anul 1848 (sau 14 iunie, conform calendarului iulian), Guvernul provizoriu instituit după declanșarea revoluției în Țara Românească adopta tricolorul (albastru, galben și roșu) ca steag național și simbol al revoluției pașoptiste. Steagul avea benzi orizontale, albastrul fiind dispus în registrul superior, urmat de galben și roșu în partea inferioară. Pe banda galbenă apărea deviza: „Dreptate, Frăție” scrise în alfabetul chirilic.

Primul tricolor fusese adoptat de domnitorul Alexandru Ghica în 1834 ca steag de luptă al pavilioanelor navale de luptă. La 25 iulie 1848 un nou decret definea steagul ca un tricolor cu benzile pe verticală, după modelul francez.

Steagul gărzii naționale a orașului Slatina, aflat în patrimoniul MNIR (Muzeul Național de Istorie a României) și clasat în categoria Tezaur. Este singurul drapel tricolor din timpul revoluției de la 1848 care s-a mai păstrat până în prezent

După înfrângerea revoluției s-a revenit la vechile steaguri cu însemnele domnitorilor, păstrându-se tricolorul ca drapel de luptă, evident fără însemnele revoluționare. Tricolorul național va fi adoptat în timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

În baza de date a bunurilor mobile clasate puteți găsi steagul domnesc din timpul lui Alexandru Ioan Cuza, steagul Principatelor Unite, aflat în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României și clasat în categoria Tezaur. Tot aici, puteți vedea și alte drapele tricolore naționale sau aparținând unor instituții de stat sau unități militare.

În Biblioteca Digitală a Publicațiilor Culturale puteți citi articole privind istoria drapelului tricolor român, la adresa.