Săptămâna în care ne aflăm se numește Săptămâna Mare, și cuprinde Marțea Seacă, Miercurea Mare, Joia Mare (sau Joia Neagră), Vinerea Mare (sau Vinerea Seacă), Sâmbăta Mare și Ziua de Paște (Învierea).
Vinerea Mare (cunoscută drept și Vinerea Patimilor) este ultima zi de vineri din postul Paștilor. I se mai spune, tradițional, și Vinerea Neagră sau Vinerea Seacă. Ziua poartă denumirea de Vinerea Patimilor deoarece în această zi a suferit și a fost răstignit Iisus Hristos. În toate bisericile, seara, se oficiază Denia Sfântului Prohod, clopotele nemaifiind trase până la Înviere.
Denumirea de Vinerea Seacă vine de la credința populară care spune că ce se seamănă în această zi nu va rodi niciodată, iar unele persoane au obiceiul de a ține în această zi post negru.

Pe teritoriul României există numeroase alte obiceiuri și tradiții populare asociate cu această sărbătoare, din care amintim câteva:
În zona Gorjului și prin părți ale Moldovei se înconjoară casa și pomii din grădină cu tămâie sau se afumă cu o pânză pentru ca animalele sălbatice să nu se apropie de casă și de animalele din gospodărie şi nici ca insectele să nu atace pomii și să le strice fructele.
În zona Sucevei, florile duse la biserică în această zi sunt așezate pe „Mormântul Domnului” (masa din mijlocul bisericii, pe care se pune epitaful). Florile sunt luate la sfârșitul slujbei și duse acasă, apoi uscate, copiii fiind afumați cu ele atunci când se îmbolnăvesc.
În zona județului Iași, dacă sunt și flori aduse cu rădăcină, acestea sunt luate şi puse în ghiveci. De asemenea, în Suceava (dar și în părți din Galați și Muntenia) oamenii se scaldă în ape care curg spre răsărit, pentru ca învierea să-i prindă curați, iar unii credincioși consideră că scufundarea de trei ori în ape reci le va aduce sănătate fizică pentru tot restul anului.
În Năsăud și Bucovina se ține post negru, fără nici un fel de mâncare şi băutură, pentru a fi sănătos tot anul şi a fi ferit de boli şi de necazuri. De asemenea, în Bucovina nu se coase și nu se țese pentru că se spune că acela care o face va orbi. Nici nu se toarce, nu se pregătește apă de spălat, leșie și nici nu se spală cămăși, fiindcă Sfânta Vineri ar putea să pricinuiască multe necazuri femeilor păcătoase.
În Vaslui și Suceava femeile duc la cimitire cărbuni aprinși pentru tămâiere, pâine, apă sau vin şi sare, pe care le lasă acolo, crezând că sufletele rătăcitoare ale morților vor veni.
Alte obiceiuri privesc îmbrăcămintea credincioșilor, aceștia fiind încurajați să se îmbrace modest și să renunțe la bijuterii.
La terminarea slujbei Prohodului femeile obișnuiesc să meargă la morminte, să aprindă lumânări și să-i plângă pe cei trecuți în neființă. În alte zone se consideră că dacă plouă în Vinerea Mare, atunci anul va fi unul îmbelșugat și prosper. De Vinerea Mare nu se sacrifică animale și nu se practică munci agricole.
Mai multe despre obiceiurile din Săptămâna Mare puteți afla de pe pagina noastră Obiceiuri tradiționale de Paști.
Biblioteca Digitală a Publicațiilor Culturale ProEuropeana cuprinde numeroase articole referitoare la paleocreștinism, evoluția creștinismului, a obiceiurilor, arhitecturii și tradițiilor creștine din spațiul românesc, dar și despre icoane și biserici.
Baza de date online a Bunurilor culturale mobile clasate în Patrimoniul Cultural Național cuprinde numeroase resurse culturale asociate religiei creștine (icoane, creștinism).