În data de 26 martie 1953, dr. Jonas Salk realiza primul vaccin contra poliomielitei, una dintre cele mai temute boli infecțioase virale ale secolului XX. Vaccinarea și termenul de vaccin au fost introduse în medicină de către medicul englez Edward Jenner (1749-1823), cu ocazia descoperirii primului vaccin împotriva variolei. El a observat că mulgătoarele de la ferme, care se îmbolnăveau de vaccină (variola vacilor, care produce o formă ușoară de boală la om), nu se mai îmbolnăveau ulterior de vărsatul negru (variola umană). La 14 mai 1796 el operează prima vaccinare (etimologia cuvântului pornind de la cuvântul latinesc vacca, care se traduce vacă). Astfel, variola a fost prima boală pe care oamenii au încercat să o prevină prin vaccinare.
În Țările Române, până spre mijlocul secolului al XIX-lea, oamenii se bazau pe medicina populară pentru vindecare sau ameliorarea simptomelor. Tocmai de aceea, le era mai ușor să se lase pe mâna vracilor și vindecătorilor decât pe mâna medicilor.

Totuși, gravitatea afecțiunilor precum holera, malaria, variola, gripa, scarlatina, rujeola, pelagra, tifosul și tuberculoza, cele mai întâlnite în perioadă, au determinat administrația sanitară să intervină prin impunerea imunizării variolice, și să creeze campanii de educație sanitară cu scopul de a stopa epidemiile de holeră, tifos și epizootiile.
Variola, denumită popular și „spuzeală”, izbucnea în locurile aglomerate, imobiliza victimele la pat și era, de cele mai multe ori, necruțătoare. Apărea aproape anual în satele și orașele României. În 1871 autoritățile încercau să prevină epidemia, astfel: „medicilor de judeţ, medicilor de urbe şi medicilor de plăşi” le cereau să aibă „o cantitate suficientă de vaccină” și să imunizeze „îndată”, atât „copiii nevaccinaţi de la etatea de şase săptămâni în sus”, cât şi pe „toţi ceilalţi locuitori de la şapte ani în sus” („De veghe în sistemul sanitar al României moderne: doctorul Ştefan Capşa (1822-1885), articol de Lidia Trăușan-Matu, publicat în 2017 în periodicul București – Materiale de Istorie și Muzeografie).
Persoanele vaccinate primeau Bilete de Vaccin, ce dovedeau acțiunile medico-sanitare luate de autoritățile din țara noastră pentru prevenirea apariției și răspândirii variolei în a doua jumătate a secolului XIX – începutul secolului XX, acțiuni ce se desfășurau în consens cu cele întreprinse de celelalte țări europene.
Un articol despre aceste bilete puteți găsi în Biblioteca Digitală a Publicațiilor Culturale, Câteva „bilete de vaccin” din secolele XIX-XX, de George Trohani publicat în 2019 în Revista Muzeul Național. Tot în Biblioteca Digitală puteți citi articole despre politică și legislație sanitară în prima jumătate a secolului XX, despre sistemul sanitar al României Moderne și despre medicina populară: medicina; sanitar.