În seara zilei de 26 iunie 1940, Gheorghe Davidescu (n. 18 martie 1892, Brașov, Austro-Ungaria – d. 1959, Republica Populară Română), trimisul extraordinar şi ministru plenipotențiar al Regatului României la Moscova, a fost chemat de către Ministrul de Externe sovietic Veaceslav Molotov, care i-a înaintat un ultimatum referitor la pretențiile teritoriale pe care URSS le avea față de Regatul României (Bucovina de Nord și Basarabia).
Guvernul României a formulat la 27 iulie 1940 un răspuns prin intermediul căruia să faciliteze organizarea unui dialog echilibrat pentru a putea trata această problemă în detaliu. Guvernul sovietic avea să respingă orice soi de discuție și dialog pe această temă. Ca un destin tragic, același Gheorghe Davidescu avea să sfârșească după război în temnițele regimului comunist.
La data de 28 iunie 1940, Regatul României primea ultimatumul venit din partea Uniunii Sovietice, autoritățile comuniste de la Moscova cerând evacuarea integrală a administrației românești din teritoriile Basarabiei și Bucovinei de Nord. În cazul în care retragerea administrației și armatei nu s-ar fi efectuat în decurs de patru zile, Uniunea Sovietică amenința România cu o intervenție militară.

Pentru a evita escaladarea conflictului, România a trebuit să accepte condițiile impuse de Moscova. Decizia de acceptare a ultimatumului a fost hotărâtă în cadrul Consiliul de Coroană care a avut loc în noaptea de 27 – 28 iunie 1940. Au fost șase voturi pentru respingerea ultimatumului și 20 de voturi pentru acceptarea acestuia.
Evenimentele respective nu au reprezentat un caz izolat, ci au făcut parte dintr-un context geopolitic european, în care, prin pactul Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică își împărțeau sferele de influență în Europa de Est și de Nord. Important de menționat este și faptul că Bucovina nu intra inițial în sfera de influență sovietică, aceasta trebuind să rămână parte componentă a României.
Regele Carol al II-lea consemna în jurnalul său (la 28 iunie 1940) următoarele:
„Starea de suflet în care mă găsesc azi-dimineaţă este de nedescris. Nu mă simt om, parcă s-a rupt ceva în mine. Sunt un oareşicare care trebuie să-şi facă datoria, atâta tot. Parcă din mine a dispărut eul. Tocmai [la] 20 de zile după ce-mi ajunsesem apogeul a 10 ani de muncă, cu rezultatele ce au fost, şi acuma – prăbușirea.”
Teritoriile anexate de sovietici au fost reorganizate din punct de vedere administrativ și economic, autoritățile de la Moscova impunând în mod forțat centralizarea și sovietizarea economiei. Astfel, pe teritoriul Basarabiei, sovieticii au proclamat Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, iar Bugeacul și nordul Bucovinei au fost transferate către Republica Sovietică Socialistă Ucraineană.
Anexările teritoriale ale URSS au fost urmate de deportările a sute de mii de persoane către Asia Centrală și Siberia, cei mai mulți dintre deportați fiind uciși pe drum de condițiile vitrege impuse de sovietici (lipsa apei și a aerului, lipsa alimentelor, lipsa de asistență medicală). Deportările aveau scopul de a elimina orice potențială rezistență locală și de a facilita rusificarea și sovietizarea regiunilor cucerite.
ProEuropeana – Biblioteca Digitală a Publicațiilor Culturale cuprinde numeroase publicații referitoare la istoria Basarabiei, perioada Celui de-al Doilea Război Mondial și perioada comunistă, pe care le puteți descărca și consulta: Gubernia Basarabia; Al Doilea Război Mondial; Republica Moldova; Comunism.