În solidaritate cu locuitorii Ucrainei, cu victimele conflictului armat și cu întreaga comunitate culturală a statului ucrainean
În timp ce Ucraina se apără împotriva invadării forțelor ruse și mulți ucraineni au devenit refugiați, muzeele se află într-o situație îngrozitoare, fiind însărcinate să protejeze arta și cultura într-o perioadă de criză – indiferent dacă asta înseamnă transportarea bunurilor culturale în străinătate, ascunderea lor în subsoluri și locuri sigure sau securizarea lor pe poziții. Unele instituții culturale funcționează acum chiar drept adăposturi pentru populație.
Ucraina posedă o moștenire culturală considerabilă, influențată de toate culturile populațiilor care s-au așezat de-a lungul timpului pe teritoriul ei, un amalgam etnic format din ruși, bieloruși, moldoveni, bulgari, polonezi, maghiari, români, romi și tătari crimeeni.
Țara noastră și Ucraina împart o graniță de 649 de kilometri, Delta Dunării și Marea Neagră, în țara vecină trăind aproape o jumătate de milion de români, concentrați în Bucovina de Nord și Bugeac (sudul Basarabiei istorice).
În România, ucrainenii reprezintă al treilea grup etnic minoritar ca mărime. După recensământul din 2011 avem 52.000 de ucraineni, dintre care 31.000 trăiesc în județul Maramureş, iar restul în județele Timiş, Suceava, Satu-Mare, Botoşani, Arad, Caraş-Severin, Tulcea, Iaşi, Bucureşti și Cluj. În marea lor majoritate etnicii ucraineni din România reprezintă o populaţie autohtonă, care locuiește compact în judeţele de la frontiera cu Ucraina şi care în perioada medievală au făcut parte din Rusia Kieveană şi cnezatul Galici-Volâni.
Citiți mai multe despre etnicii ucraineni din România în MULTICULT – Galeria muzeală virtuală a minorităților etnice din România.
În ETNOMON – Muzeul virtual al monumentelor etnografice în aer liber din România puteți vizita case de huțuli (denumire a ucrainenilor din Maramureș și Bucovina) aflate în județul Suceava.
În Proeuropeana – Biblioteca Digitală a Publicațiilor Culturale, puteți citi articole despre etnicii ucraineni din România, despre elemente de etnografie ce îi caracterizează, despre evenimente istorice ce implică Ucraina și România, și nu numai:
De asemenea, puteți vedea bunuri culturale specifice etnicilor ucraineni, clasate în Patrimoniul Cultural Național în baza noastră de date:

***
Istoria Ucrainei este una agitată, caracteristică Europei de Est. Porțiuni din teritoriul care este astăzi Ucraina au fost invadate și ocupate în mileniul I a.Chr de cimerieni, sciți și sarmați și în mileniul I p.Chr de goți, huni, bulgari, avari, khazari și maghiari. Triburi slave s-au stabilit acolo după secolul al IV-lea, iar în 482 p.Chr a avut loc atestarea documentară a Kievului, centrul politico-economic al Rusiei Kievene, sau Ruteniei Kievene, primul stat al slavilor răsăriteni, apărut pe la 880 p.Chr. Denumirea de Ucraina apare mai târziu, în cronicile din secolul al XII-lea, în timpul statului căzăcesc, și înseamnă „ținut de graniță”/„ținutul de la margine”.
Cucerirea mongolă de la mijlocul secolului al XIII-lea a pus capăt puterii Kievului, iar din secolul al XIV-lea până în secolul al XVIII-lea, porțiuni din Ucraina au fost conduse de Lituania, Polonia și Rusia. În plus, cazacii din Zaporijia controlau un teritoriu autonom, cunoscut sub numele de Hetmanat. Cea mai mare parte a Ucrainei a căzut sub stăpânirea rusă în secolul al XVIII-lea, iar Galiția sub stăpânirea Imperiului Austro-Ungar.
După Primul Război Mondial și Revoluția Rusă din 1917, cea mai mare parte a regiunii ucrainene a devenit o republică a Uniunii Sovietice, deși părți din vestul Ucrainei au fost împărțite între Polonia, România și Cehoslovacia. În perioada interbelică s-a aplicat un program intens de ucrainizare, prin dezvoltarea sistemului de învățământ în limba ucraineană și prin încurajarea folosirii limbii ucrainene la toate nivelurile.
Între 1932 și 1933, sub conducerea sovietică a lui Iosif Vissarionovici Stalin, Ucraina a suferit o foamete severă, cunoscută sub denumirea de Holodomor. Între 1931 și 1934, cel puțin 5 milioane de oameni au murit de foame în toată U.R.S.S. Printre aceștia, s-ar număra cel puțin 3,9 milioane de ucraineni.
Arhivele poliției conțin mai multe descrieri ale cazurilor de canibalism, precum și de furt și linșaj. Foamea a afectat și populația urbană, deși mulți au putut supraviețui datorită cardurilor de rație. Totuși, în cele mai mari orașe ale Ucrainei, cadavrele puteau fi văzute pe stradă. Foametea a fost însoțită de un atac mai larg asupra identității ucrainene, acoperind o campanie de represiune și persecuție care a fost purtată împotriva culturii ucrainene și a liderilor religioși ucraineni. Alte câteva milioane au căzut victime execuţiilor şi deportărilor în masă din 1937-1939.
Ca urmare, trupele lui Hitler au fost primite ca eliberatoare de o parte a populaţiei din vestul republicii. Peste 200.000 de ucraineni au luptat alături de germani în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Ucrainenii au participat la unele dintre cele mai mari bătălii ale războiului, precum încercuirea de la Kiev din 1941, asediul Odesei sau forţarea Niprului din 1943. În 1944 statul ucrainean a fost preluat din nou de sovietici.
Ucraina și-a proclamat independenţa pe 24 august 1991, ca urmare a procesului de disoluţie a Uniunii Sovietice. Tulburările pe care le-a experimentat în anii 1990 în încercarea de a implementa reforme economice și politice au culminat cu alegerile prezidențiale disputate din 2004, iar protestele în masă asupra rezultatelor au ajuns să fie cunoscute sub numele de Revoluția Portocalie.
O altă mișcare de protest în masă, cunoscută sub numele de Maidan și care a avut loc în Piața Independenței din Kiev, a răsturnat guvernul în 2014. Profitând de moment, trupele ruse au ocupat republica autonomă ucraineană Crimeea. La scurt timp după aceea, în martie 2014, Crimeea și-a declarat independența față de Ucraina și a fost anexată de Rusia. Luptele dintre milițiile separatiste pro-ruse și forțele guvernamentale ucrainene au rămas în desfășurare în estul Ucrainei până la actualul conflict.
La sfârșitul anului 2021, Rusia a început o desfășurarea de forțe militare de-a lungul graniței sale cu Ucraina, iar în 24 februarie 2022 a atacat Ucraina.