La data de 16 septembrie 1880 a fost înființată Societatea Farmaciștilor din Romania, la București. Adresându-se tuturor specialiștilor farmaciști, care își exercitau profesia pe teritoriul întregii țări, cele mai importante obiective ale sale erau orientate spre perfecționarea învățământului farmaceutic, și a legii sanitare și instituirea taxei farmaceutice, pe măsură ce domeniul evolua.
Mai mult, Societatea s-a preocupat de tipărirea și traducerea manualului de chimie organica al lui Richard Godeffroy, care era foarte util studenților din domeniu. Organul de presă al Societății a apărut la 1 ianuarie 1881 și purta titlul „Organul Societății Farmaciștilor din Romania, foaie pentru știință, artă și interesele farmaceutice”. După ce o vreme revista își întrerupe activitatea, revine sub denumirea de „Revista Farmaciei”, fiind editată până în anul 1949, când farmaciile sunt naționalizate.

Societatea cunoaște schimbări majore după 1 Decembrie 1918. Dorința farmaciștilor de a face parte dintr-o singura organizație, care să le reprezinte interesele pe întregul nou teritoriu al țarii, face ca în adunarea generala a Societății Farmaciștilor din Romania din data de 15-17 februarie 1920, să se propună fuzionarea tuturor societăților cu profil farmaceutic. Abia un an mai târziu, în data de 15-17 februarie 1921, Societatea adopta modificarea statutului si denumirea în Asociația Generală a Farmaciștilor din Romania.
Dacă sunteți curioși să aflați cum arăta o farmacie bucureșteană la finalul secolului al XIX-lea, vă invităm să accesați resursele din Biblioteca Digitală a Publicațiilor Culturale din România și vă recomandăm lectura „O farmacie bucureşteană la sfîrşitul secolului XIX”.
Vas de farmacie din secolul al XVIII-lea, provenind dintr-un atelier italian, păstrat în colecția Muzeul Național de Artă al României.