Anul acesta se împlinesc 34 de ani de la revoluția română ce a avut loc între 16 și 25 decembrie 1989.

Revoluția Română din decembrie 1989 a reprezentat o perioadă scurtă și foarte intensă de proteste, lupte de stradă și manifestații care au început la Timișoara, au continuat în București și s-au întins apoi și în alte orașe. Luptele de stradă au fost foarte violente, panica și teroarea punând stăpânire rapid pe oameni. Bilanțul revoluției decembriste este de 3321 de răniți și 1104 morți, cei mai mulți murind între 21 și 22 decembrie. Dosarul victimelor rămâne și astăzi nefinalizat. Oficial, revoluția s-a încheiat în 25 decembrie 1989, când soții Ceaușescu a fost executați la Târgoviște.

Sursa foto: Commons.wikimedia

𝐂𝐨𝐧𝐭𝐞𝐱𝐭 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐜

Anul 1989 a fost marcat de un val de nemulțumire față de regimul comunist și Nicolae Ceaușescu care a impus în România un regim de austeritate ce a dus la o penurie de bunuri și servicii extinsă în toată țara. De asemenea, prezența și presiunea Securității prin controlul atent și continuu în toate sectoarele vieții au împins populația la dorința eliberării cu orice preț inclusiv prin gesturi extreme precum riscarea propriei vieți. Cea dintâi scânteie a Revoluției din decembrie 1989 a apărut în timpul Revoltei muncitorilor de la Brașov din anul 1987 care, fiind oprită în mod violent, a tulburat profund societatea românească.

𝐂𝐨𝐧𝐭𝐞𝐱𝐭 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐧𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥

Sfârșitul anilor 80 este caracterizat de un climat revoluționar în întreaga Europă Centrală și de Est, iar acest sentiment se adâncește și mai mult odată cu demolarea Zidului Berlinului, petrecut la 9 noiembrie 1989. De asemenea, politica externă dusă de Nicolae Ceaușescu împotriva ideilor reformatoare precum cele ale lui Mihail Gorbaciov, președintele URSS, îndepărta România de speranța unei transformări democratice și o îndrepta către un regim stalinist, specific anilor 50 ai secolului XX.

𝐂𝐫𝐨𝐧𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞

  • 16 decembrie: În Timișoara pornește un mic protest împotriva autorităților locale ca răspuns la încercarea de a-l evacua pe pastorul reformat László Tőkés. Acesta făcuse recent câteva comentarii critice la adresa regimului în presa internațională, guvernul catalogându-le ca fiind declarații antiromânești.
  • 17 decembrie: În jurul orei 16, protestele se intensifică și cuprind întregul oraș Timișoara. Clădirea Comitetului Județean este preluată de protestatari. Se strigă lozinici anticomuniste. În jurul orei 18:45, generalul Vasile Milea transmite ordinul „Radu cel Frumos” care presupunea înarmarea și pregătirea pentru luptă parțială a trupelor din oraș. În decursul serii sunt uciși și răniți peste 300 de oameni.
  • 18 decembrie: Protestele și represaliile autorităților continuă, iar numărul victimelor crește. Cu toate acestea, Nicolae Ceaușescu nu își anulează vizita în Iran. Granițele României sunt închise.
  • 19 decembrie: Muncitorii marilor platforme industriale intră în grevă generală. Generalul Ștefan Gușă încearcă să-i convingă pe muncitorii întreprinderii ELBA din Timișoara să se întoarcă la muncă, dar nu reușește. Manifestanţii încep să scandeze „Armata e cu noi!”.
  • 20 decembrie: Centrul Timișoarei este ocupat de manifestanți. Armata începe să se retragă către cazărmi. Este creat Frontul Democratic Român. Revoluția anticomunistă prinde contur și depășește limitele orașului Timișoara și se extinde la Lugoj, Jimbolia, Sânicolau Mare și Deta. Timișoara devine primul oraș liber al României.
  • 21 decembrie: Încep protestele la Arad, Cluj, București, Sibiu, Târgu Mureș, Brașov. La București, în timpul discursului ținut la balconul Comitetului Central, Nicolae Ceaușescu este huiduit de mulțime. Revoluția se extinde rapid și cuprinde întreaga țară. Autoritățile ripostează violent și sute de oameni sunt arestați, răniți sau uciși.
  • 22 decembre: Centrul Bucureștiului este ocupat de manifestanți. Generalul Vasile Milea se sinucide și este înlocuit de generalul Victor Atanasie Stănculescu, care dă ordin tuturor unităţilor militare aflate în Bucureşti să se retragă în cazărmi. Soții Ceaușescu fug din clădirea Comitetului Central cu un elicopter, însă în cele din urmă sunt prinși și arestați în sediul Miliției Județene Târgoviște și apoi transferați în unitatea militară 01417 din Târgoviște, unde vor rămâne până la judecata și execuția lor. La TVR și Radio este citită Proclamația Consiliului Frontului Salvării Naționale de către Ion Iliescu, în timp ce pe străzi se scandează „Jos Comunismul!”.
  • 23 decembrie: Se propagă zvonurile despre teroriști, forțe loiale regimului comunist, creându-se astfel panică și teroare, pierzându-se multe vieți omenești.. Pe motivul că „teroriștii roiesc”, se trage haotic cu muniție de război. Tancuri și unități paramilitare împresoară Palatul Republicii, fostul sediul al Comitetului Central din actuala Piață a Revoluției precum și Televiziunea.
  • 24 decembrie: Blocajele rutiere, patrularea străzilor și focurile de armă continuă. Atmosfera din București este una de război.
  • 25 decembrie: La ora 13:20 începe procesul de judecată al soților Ceaușescu, iar la ora 14:40 se încheie. Aceștia sunt găsiți vinovați de genocid, subminarea puterii de stat, acte de diversiune şi subminarea economiei naţionale. Sentința a fost de condamnare la moarte și a fost executată la ora 14:50 prin împușcare.

Cu toate că România pare azi departe de societatea ideală dorită în timpul Revoluției, românii sunt azi liberi și au posibilitatea de a alege. Acest drept a fost câștigat cu prețul multor vieți omenești și trebuie respectat și protejat de generațiile actuale și de cele ce urmează.

Mai multe despre Revoluția din decembrie 1989 găsiți în Biblioteca Digitală a Publicațiilor Culturale accesând link-ul: https://biblioteca-digitala.ro/… sau pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului https://cimec.ro/revolutia-romana/

Mai multe informații despre regimul comunist: https://biblioteca-digitala.ro/?descriptor=1693-comunism…